Moartea înfrunzește în pădure

707 266 23
                                    


Plouă rânced în gol, peste streașină

vuietul se unduiește acerb și melodic

Sunt zidit în mine, pădurar singuratic

și din crucile cioturilor, gâlgâie rășină.


Plouă aburind solul, peste veșmânt

îndoliate-s cucuvelele, așezate la clavir

Sunt obscur, o frunză gri, nervura unui fir

și uite, înfrunzește silaba morții, ca un cânt.

Povești în versuriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum