s-au plecat garoafele de toamnă
și uite, mă plânge iarna cu dor pustiu,
pier nourii și rămăn doar fulgii în goană
însângerați pe pământ, așezați în sicriu.
s-au scurs și vorbele de toamnă
și mă tem c-am să rămân veșnic vizitiu,
îndoliat și rece, surghiunit de-o Doamnă
ce-mi biciuie caii, întorcâdu-i spre sicriu.
CITEȘTI
Povești în versuri
PoesiaAsta scriu eu: Povești în versuri! Nu te aștepta la lucrări de geniu, ci doar la versuri din care curg povești, toate plecate dintr-un pur, dar crud adevăr! Dacă mă apreciezi cu adevărat, atunci te rog să votezi doar ce-ți place! Votul tău mă aju...
