M-am îndoit de sprânceana soarelui
de amintirile cu oameni dragi
M-am separat de inima sufletului
și de inchiderile pleoapelor vagi.
M-am despărțit de plajă, de ocna mării
deschizând lăcașuri în tâmpla bazaltului
M-am rupt de copilărie, de ocrotirea bunicii
și-am primit alinări divine, pe solul trupului.
M-am despărțit de ea, și de ea, de ele
și încă o ea - desfrânări goale
Dar niciodată n-aș fi vrut să mă despart
de un suflet!
Niciodată!
De un suflet, niciodată...!
Dacă în vârtejul ăsta numit viață, vede
cineva un suflet cu ochii despărțiți de durere,
să-l trimită la mine, aici,
la răscrucea rațiunii.
CITEȘTI
Povești în versuri
PoesiaAsta scriu eu: Povești în versuri! Nu te aștepta la lucrări de geniu, ci doar la versuri din care curg povești, toate plecate dintr-un pur, dar crud adevăr! Dacă mă apreciezi cu adevărat, atunci te rog să votezi doar ce-ți place! Votul tău mă aju...
