Se topesc urgiile, mustesc șiroaiele îmbălsămate
îmbrăcând cărnuri congelate și piei și sânge
inerte și slute, pe mese cu-așternut rânced
și uite oasele pline, uite-le, doctore, destrămate!
Sunt eu: plutitor, scârbit, difuz și-anemic
și-s groaznice priveliștile; fuge Ianuar, departe
vrednic s-aducă cadavrelor cu chip uscat, isteric
ce zac în morgă, înviere... măcar celor neidentificate.
Dacă ți-a plăcut această bucată de text ruptă din mine, te rog să o votezi și să te abonezi! Mulțumesc!
Și nu uita, îți poți aduce și prietenii pe aici, nu mă deranjează! :)
CITEȘTI
Povești în versuri
PoesiaAsta scriu eu: Povești în versuri! Nu te aștepta la lucrări de geniu, ci doar la versuri din care curg povești, toate plecate dintr-un pur, dar crud adevăr! Dacă mă apreciezi cu adevărat, atunci te rog să votezi doar ce-ți place! Votul tău mă aju...