Am intrat din nou în clasă și am observat că toți erau în picioare și mergeau undeva.
M-am apropiat repede de Thomas, Alex, Caleb și Denise care care vorbeau.
-Îmi pare rău să vă întrerup, dar unde mergem?- am întrebat confuză și făcându-i să se întoarcà în direcția mea.
-Doamna directoare a cerut o ședință cu toți elevii școalii- a răspuns Denise, iar eu am încuvințat zâmbindu-i.
Am aranjat mai bine ghiozdanul pe umeri și am rămas să vorbesc cu grupul până când cineva m-a împins, iar eu am pierdut echilibrul și pentru puțin n-am căzut, dar Thomas m-a prins înainte să ating pământul.
M-am întors plină de draci spre persoana care și-a permis să mă împingă și am găsit-o în fața mea pe Jennifer.
-Ops, scuze, n-am făcut-o intenționat- s-a scuzat un ton flas cu care încerca să pară că-i pare rău și cu un rânjet enervant pe față.
-Isabella, calmează-te, las-o în pace- a spus Denise punându-se în mijloc după ce i-a aruncat o privire urâtă ui Jennifer care n-a mișcat niciun deget.
-Eu pe nenorocita aia o omor- am mârâit întinzându-mă sore Jennifer, dar Thomas m-a ținut de braț din spate.
-Lasă-mă, Thommy- am spus zvârcolindu-mă, iar pentru puțin nu m-am eliberat, dar o figură s-a pus în fața mea punându-mi mâinile pe umeri.
Am ridicat privirea întâlnind ochii lui Arian.
-Ce s-a întâmplat?- a întrebat în timp ce eu încercam să mă eliberez din strânsoarea lui Thomas care nu-mi dădea drumul.
-Jennifer a împins-o și pentru puțin Isabella nu cădea pe jos. Dacă n-ar fi fost Thomas, ea acum ar fi în infirmerie și totul mulțumită prietenei tale de rahat- a intervenit repede Denise.
-Cu siguranță există o explicație. Jennifer nu e tipul de persoană care face lucruri din astea fără motiv- a spus Arian.
-O aperi?- am întrebat uluită.
-Nu, spun doar că poate i-ai făcut ceva rău fără să-ți dai seama- a răspuns Arian făcând un semn spre Jennifer care s-a apropiat.
-Iar asta cum o numești?- am replicat răbufnind.
-Jennifer, de ce ai împins-o pe Isabella?- a întrebat Arian ignorându-mi întrebarea.
-Nu am făcut-o intenționat. Mi-am cerut și scuze. Controlam doar să fie toți- a mințit ea.
-Vezi? Nu a făcut-o intenționat- mi s-a adresat Arian în timp ce Jennifer a zâmbit triumfătoare și a plecat, întorcându-se la sclavele sale.
M-am smuls din strânsoarea lui Thomas care m-a privit uimit.
-Du-te dracului, eu și cu tine nu vom merge niciodată de-acord, așa că economisesc efortul, timpul și energia pe care le-aș putea folosi liniștită pentru lucruri mai importante și încetez să-mi mai pierd vremea cu unul ca tine, pentru că oricum mi se pare inutil. Dacă nu mă crezi pe mine, atunci întreabă prezenții și să vedem cine are dreptate- am spus și l-am văzut încremenind. Am luat ghiozdanul pe care îl lăsasem pe jos depășindu-i pe toți și ieșind din clasă trântind ușa și ignorând complet strigătele profesoarei care își dăduse seama de situație doar în acel moment.
M-am întors în camera mea și am intrat observându-l pe fratele meu și pe prietenii mei așezați pe patul meu ocupați să facă ceva pe laptop.
-Hey, orele s-au terminat deja?- a întrebat Rachelle ridicând privirea, dar n-a spus nimic cum mi-a observat fața.
-Haide să schimbăm subiectul că e mai bine. La ce punct sunteți?- am întrebat îmbrățișându-i și așezându-mă cu ei. -Aproape am terminat. Ți-l voi da înainte de prânz așa după-masă aranjezi detaliile- a răspuns ea, iar eu am încuvințat zâmbind satisfăcută.
-Nu e mare lucru, dar ceva ca de început- am spus așezându-mă și începând să-i ajut, în timp ce le explicam motivul proastei mele dispoziții.***
Am continuat să lucrăm până când au bătut la ușă.
-Du-te să deschizi, te rog- i-am spus lui Jake în timp ce mă grăbeam să salvez tot și să scot cd-ul din laptop ca mai apoi să-l ascund sub perină.
Fratele meu a deschis ușa și am văzut-o pe directoare cu Arian lângă ea.
-O căutăm pe Isabella- a spus ea după ce l-a salutat pe Jake.
-Sunt aici- am spus continuând să tastez pe tastatura laptop-ului.
-Isabella, știi că utilizarea aparatelor electronice este interzis, așa că va trebui să-ți retrag si laptop-ul- a spus ea cum m-a văzut, apropiindu-se și întinzând mâna.
-Oh, dar acesta nu este al meu. Acesta este al lui Rachelle și, fiindcă ea nu este o elevă a acestui internat, nu aveți dreptul de a retrage nimic- am replicat zâmbind fals.
Ea a rămas în liniște pentru câteva minute retrăgând mâna, iar apoi a încuvințat zâmbind.
-Ești vicleană, Isabella, și foarte deșteaptă. Acum, însă, trebuie să-mi explici de ce nu ai venit la ședința pe care am făcut-o cu toți elevii- a spus ea rămânând în picioare în fața mea.
-Vedeți...- am început intrând pe profilul meu de Facebook.
-Nu am venit la idioata și cu siguranță inutila dumneavoastră sedință pentru faptul că ajutorul dumneavoastră Jennifer, precum și mâna dumneavoastră dreaptă, m-a făcut să mă enervez așa că prefer să stau cu superbii și simpaticii mei prieteni, în loc să stau cu bolnavi mintali care nu știu ce este viața în afara acestor patru pereți- am terminat discursul privind-o cu un zâmbet enervant pe față.
-Jennifer te-a împins din greșeală și ți-a cerut scuze- a spus Arian.
-Atunci să-i întrebăm pe Thomas, Alexandra, Caleb și Denise. Să vedem ce-ți vor spune- am replicat trecând prin revistă diferitele poze și dând like-uri la nimereală.
-Du-te să-i chemi, te rog- a spus directoarea fiului ei care a încuvințat și a ieșit din cameră.
Directoarea a rămas în liniște în timp ce eu continuam să comentez câteva poze cu prietenii mei.
Când în sfârșit a intrat Arian urmat de toți ceilalți am ieșit de pe profilul meu închizând laptop-ul.
-Deci, Denise... Am încredere în tine. Spune-mi dacă Jennifer a împins-o din greșeală pe Isabella sau dacă a făcut-o intenționat- a spus directoarea nepoatei sale.
-Mătușă, a făcut-o intenționat. Jennifer continua să râdă cu prietenele ei pentru ceea ce făcuse- a răspuns ea, iar eu i-am zâmbit.
Așa au răspuns și Thomas, Caleb și Alexandra, în timp ce Arian a rămas în liniște privindu-mă.
-Bun. Acum știți tot adevărul. La revedere- am spus directoarei îndicându-i ușa.
-Bine. Voi rezolva lucrurile cu Jennifer. În plus am venit să te anunț că această săptămână nu va lucra nimeni. Veți merge în jur prin Londra să cumpărați necesarul pentru petrecerea care se va ține vineri, aici în internat, în timp ce sâmbătă aveți seara liberă și puteți să ieșiți mergând să vă distrați. Desigur, vor putea veni și prietenii tăi.- a spus directoarea, iar eu am zâmbit.
-Perfect. Rachelle, ridică-ți curul, mergem să facem cumpărături- am spus zâmbind în timp ce directoarea ieșea din cameră.
M-am apropiat de dulap și l-am deschis.
-De ce te duci să faci cumpărături dacă ai o grămadă de haine?- a întrebat Alex privindu-mă.
-Pentru că astea nu sunt adecvate. Voi aveți cu ce să vă îmbrăcați?- am întrebat luând niște haine și întorcându-mă în direcția lor.
-Nu. Este prima dată când se organizează o petrecere aici în internat- a spus Denise.
-Atunci voi veniți cu noi. Mă duc să mă pregătesc și mă întorc- a spus Rachelle mergând spre ușă.
-Nu uita banii- am avertizat-o, iar ea a ridicat degetul în semn de ok ca mai apoi să iasă.
Eu am dispărut în baie și m-am schimbat îmbrăcând o pereche de pantaloni de trening negri, un hanorac negru care lăsa burta goală și niște adidași albi.Mi-am aranjat machiajul și părul ca mai apoi să mă întorc în cameră unde băieții vorbeau, inclusiv Arian.
-Eu plec- a spus luând geanta și băgând telefonul după ce am controlat să am banii.
-Așteaptă... Tu de ce ai încă telefonul?- a întrebat Arian încruntându-se.
-Pentru că sunt deșteaptă- am răspuns salutându-mi prietenii cu o îmbrățișare și ieșind urmată de Alex și Denise. Când ni s-a alăturat și Rachelle am ieșit din internat. Aș fi profitat de ocazie pentru a încerca să mă exmatriculeze.Acesta este capitolul de sâmbătă!
Vă pupăm😘
CITEȘTI
Rebel || Romanian Translation
Novela JuvenilCe s-ar întâmpla dacă dintr-o dată Isabella, tipica fată snob si nesuferită din Miami care trăiește doar cu tatăl ei deoarece părinții ei sunt divorțați, s-ar găsi nevoită să se mute împotriva voinței sale alături de mama si fratele ei mai mare pe c...