Demon fara voie

Capitolul 39

Daca ar fi sa spun acum prin ce trec vazandu-mi sufletul pereche tinut in viata de niste aparate incredibil de enervante, probabil singurul lucru care mi-ar iesi pe gura ar fi un urlet. Stau langa patul lui Chris de o luna intreaga si singurul lucru care si schimba de la o zi la alta sunt sansele lui tot mai mici sa-si revina.
Dupa blestemată aia de cursa care mi-a răpit toata puterea posibila in cautarea disperată a iubitului meu prin marea involvurată, in acest moment simt cum mor o data cu el ceea ce ar fi cam imposibil in situatia mea, dar niciodata nu se stie..poate cand voi realiza ca l-am pierdut definitiv atunci imi voi pune si eu capat eternitatii.

- Cassidy vom gasi o solutie, te rog nu mai gândi asa...
Mătușa nu s-a dezlipit de langa mine de cand părinții mei impreuna cu unchiul au plecat in cautarea unei "salvări magice" din partea unor vrăjitoare de prin Transilvania...cliseic mereu ajungem sa ne despartă acelasi loc, insa diferenta e ca acum razboiul se da in interiorul meu, intre suflet si ce a mai ramas din ratiune.

- Daca o sa-l pierd...soptesc cu privirea impaienjenita de lacrimi.

- Asta nu se va intampla! Iti cunosc parintii, daca nu exista alta solutie si- ar da si eternitatea pentru el sa te stie pe tine fericita. Aceasta remarca facuta de mătușa imi aduce un mic zambet pe buze.

Adevarul este ca nu i-am vazut pe ai mei sa se îngrijească temeinic de ceva înafară de mine. Desi nu sunt langa  mine imi stiu fiecare miscare ...si acum dupa atata timp imi dau seama ca nu le-am multumit niciodata..

"  Mama...Tata va multumesc acum pentru toata dragostea si atentia canalizata de voi asupra mea...va iubesc."  Un mic mesaj telepatic este exact ce-mi trebuia.

Dupa nici doua minute telefonul meu incepe sa sune dar il ignor, deja mi-am folosit destula putere sa trimit acele cuvinte in mintile alor mei avand in vedere distanta dintre noi efortul depus de mine a fost triplat si luand in calcul ca nu m-am mai hranit de ...la cursa, orice miscare pe care o execut devine un chin.

- Nu ai de gand sa raspunzi. Ma trezesc cu intrebarea asta aruncata in disperare de cea care mi-a fost alaturi atata amar de vreme acum fiind langa mine si ridicand telefonul. E Derek... dupa inca o privire spre mine se resemneaza si iese afara pentru a raspunde, iar eu raman cu privirea atintita pe chipul palid al iubitului meu.

Derek pov

Daca pana acum eram din calea fara de stresat din cauza faptului ca nu gaseam un raspuns pentru intrebarile noastre in legatura cu starea lui Chris, acum ma declar direct panicat dupa mesajul telepatic trimis de fiica mea.

Dupa accident nu doar Christian a ajuns intr-o stare deplorabila, ci si ea si asta m-a ambitionat sa caut in toata lumea o vrăjitoare care sa imi dea o speranta ca il va face bine...ii va face bine.

- Derek... Daca pana acum am meditat doar pentru mine si m-am pierdut printre ganduri acum imi dau seama ca Natasha este mai bulversata decat mine.
Legatura dintre ea si Cassidy este atat de stransa incat o doare pana si o lacrima daca aceasta o varsa, nici nu vreau sa-mi inchipui prin ce trece acum...

- Shhh iubito, o vom scoate noi la capat cumva. Incerc sa fac pe cel puternic dar problema este ca nu mai am mult pana voi ceda si eu.

- Derek mesajul ala era mai mult unul  de adio... Cu o voce sfasiata sotia mea imi da cea mai grea lovitura. Cum adica unul de adio?! Doar nu are de gand sa se ... dar... pe cine pacalesc, probabil si eu as face la fel daca Natasha ar fii in locul lui Chris, nu as putea sa-mi petrec eternitatea fara ea.