Capitolul 6

53 12 5
                                    

Între timp, Kindra fusese dusă în cabinetul medicilor pentru a-i fi bandajate rănile adânci, lăsate de bestia din proba anterioară.
- Tot ce te voi ruga este să îți păstrezi calmul şi cumpătul. Îți voi trata zgârieturile cu o soluție care le va retrage, dar te va durea...destul de tare.
Kindra încerca să se automotiveze.
- Calm, calm! spune închizând ochii, dar pană să o facă , asistenta deja îi pusese compresa cu medicamentul.
Un țipăt asurzitor se auzise în toată Academia, făcându-i pe cei aflați acolo să tresară.
După ce ieşise din cabinet, toți o priveau speriați şi uimiți că totuşi supraviețuise. Mergea apăsând compresa pe gât. Încercând să nu-şi scrâşnească dinții mai tare decât o facea , pentru că avea să-şi sparga, iar serul sigur nu i-ar fi regenerat.
- Doamne, cât ne-am speriat! Crezi că poți trece de următoarea probă? spuse Hixey, luând-o în brațe pe Kindra.
- Nu e timp de vorbă, trebuie să ne pregătim pentru proba care urmează în...două ore, zise Kindra gemând din cauza durerii.
Au mers în fața sticlei care îi despărțea de arena în care lupta echipa cu numărul...
- Optsprezece! țipă Hixey, atrăgând atenția celor care priveau în detaliu proba. Unde e Conan? a trecut doar o oră şi jumătate de cand am ieşit noi.
- Poate că au terminat mai repede, zise Pierce, dându-şi seama prea târziu că sora lui lipsea alături de ceilalți doi.
- Eu zic să nu ne facem griji. Ar trebui să ne concentrăm în prinvința supraviețuirii, spuse Kindra uitându-se  la cei din arenă.
- Aşa este, Conan şi sora ta sunt inteligenți, puternici şi ageri! Sigur s-au dus să se odihnească, spuse Hixey schițând un zâmbet fals pe față.
- Aşa o fi...zise Pierce destul de îngrijorat , dar  vorbele spuse de prietena lui îl mai calmau.
Pierce avea sentimentul teribil că nu va reuşi să treacă de proba care va urma. Ce e mai rău decât subconștientul tău care te descurajează şi te face să te simți ca ultimul om. Aşa se simțeau majoritatea recruților...Pierce, Hixey, Kindra.
Ca la prima probă, le-au fost date haine curate şi tot ce le trebuie în caz că nu vor mai pune piciorul în Academie.
Hixey era în sala unde văzuseră grupul de tipi. Era pregătită să lupte, nu în totalitate, dar era. Îi tremurau mâiniile, dar nu ceda şi încerca să îşi păstreze curajul şi voia bună care erau nelipsite din atitudinea ei. Teama de a-și pierde prieteni îi umplea venele de furie si ură față de monştrii care au creat un astfel de loc.

Kindra se privea în oglinda din baia ei. Rana de la gât se cicatrizase. Nu era atât de proeminentă, dar stând aproape o puteai observa destul de uşor. Era furioasă şi plină de mânie, la fel ca şi Hixey. Capul îi era plin de gânduri negre ce o descurajau pe o parte, dar pe de alta ştia că vrea să rămână alături de prietena ei , iar asta o încuraja.

Ieşiseră amândouă din locul de unde se pregătiseră. Se priviră în ochi, se îmbrățişară şi porniră cu fruntea sus spre arenă.
Erau în fața uşii, când bărbatul care supraveghea lupta le-a vorbit:
- Echipa paisprezece, în două minute! Noroc copii! Dați tot ce puteți şi nu uitați...mai există o şansă! spuse el şi ne deschise uşa spre următoarea probă.
Au intrat toți trei, ținându-se de maini. Arena era complet diferită. Un lac. Un lac cât vedeai cu ochii.
Atunci vocea care îi îndrumase mai devreme se auzi iar.
-Kindra Archer-lumina roșie.Pierce Hughes-lumina verde.Hixey O'Connor-lumina albastra.
- Şi începe! spuseră toți trei la unison.
Scopul era să ajungă de partea cealaltă a malului. Evident, trecând de toate obstacolele, care erau din ce în ce mai grele.
Fiecare s-a dus la locul lui. Doar cinci secunde le-a trebuit să se afunde în apele învolburate.

Pierce se aruncase primul. Neștiind ce face, fiind inconştient. A încercat să înoate spre mal, fiind încurcat de pietrele din fața lui. Multe săgeți cădeau cu o viteză tulburătoare din cer, făcându-l să mărească viteza de înot. Dar asta nu îl ajuta prea mult,deoarece o ploaie torențială începuse să cadă fără milă. Se afundă mai mult sub apă, încercând să îşi înfingă unghiile în nisip pentru a se proteja. Nevăzând în față , Pierce se lovise  cu, capul de o stâncă... pierzându-şi cunoştința.

Hixey găsise la intrarea în lac , chiar sub o creanga, o tăblie veche şi ruginită aruncată printre alte gunoaie. Se aruncase încrezătoare cu gândul doar la...A TRĂI. Înotase cu tăblița în mână prin ploaia de săgeți care i-ar fi putut străpunge țeasta cu uşurință. Înotase aproape de fundul lacului, unde se ținuse de o stâncă. Îşi rupse o mică bucățică din tricoul său şi încercase să-şi lege tăblia de încheietura mâinii. Ieşise la suprafață, cu mica bucățică de metal deasupra capului, apărându-se. Ajunsese la mijlocu drumului,gâfâind şi de-abia putând să respire normal. Dar îşi continuă drumul, până o săgeată îi străpunse piciorul, cauzându-i o durere îngrozitoare.

Kindra se aruncase ultima în apă. Fara vreun plan sau speranță în suflet, doar cu un briceag pe care îl ținuse ascuns în buzunarul pantalonilor. Se afundase la fundul lacului, dar înainte luase o gură mare de aer. Se ținea  cu ajutorul briceagului pe care îl înfingea în nisip de fiecare dată când voia să înainteze. Se descălțăse de pantofi, iar cu ajutorul degetelor se împingea tot mai mult către stânci.  Dar în timp ce se deplasa, o săgeată căzuse chiar în fața ei. Şi nu doar una. Luase două săgeți pe care le folosea ca şi când ar fi vrut să excaladeze un munte. Era foarte aproape de mijlocul lacului. Când ieşise la suprafață, un val uriaş o luase pe sus şi o izbise se o creangă.

Pierce încă plutea inconştient, în pericol să fie omorât.

Apa din jurul lui Hixey se înroșire cu totul, iar piciorul îi amorțise. Nu ştia ce să facă,aşa că rupse încă o bucată din tricou şi îşi bandajă rana care sângera abundent. Se deplasa din ce în ce mai greu, iar tabla care îi proteja capul era aproape distrusă. Oricum nu mai avea ce face cu ea. Îi era complet nefolositoare. Decise în ultimă instanță să o facă plută. Cu o durere necruțătoare , ferindu-şi capul şi bătând apa cu un singur picior, Hixey ajunse la mal.

Kindra simțea o durere imcredibilă în  spate.Lovitura îi dereglase puțin respirația. Capul îi umbla în toate părțile. Observase crenga de care o izbise valul. Se gândea că îşi poate face avânt mai repede sub apă cu ajutorul ei, dar tot nu ar fi ajuns. La fel ca şi Hixey, îşi rupse o bucată mai mare din tricou cu ajutorul cuțitului. Îşi legase săgeata de picior. Se deplasa atât de repede, că nici nu îşi dădu seama ca ajunsese la mal teafără. Tocmai improvizase o pereche de labe de scafandru.

- Kindra! țipă Hixey bucuroasă şi cu lacrimi în ochi. Doamne, cât mă bucur că eşti bine!
- Suntem amândouă bine! o îmbrățişă Kindra cu putere. Am trecut peste asta!
- Stai! Pierce lipseşte! Crezi ca e bine? Nu ar fi trebuit să ajungă?zise Hixey îmgrijorată.
- Hix, uite! țipă Kindra foarte tare.
Era Pierce, care înota cu zâmbetul pe buze. Era foarte aproape de mal.
- Hai Pierce!
- Poți să o faci!
Chiar când voia să se ridice să vină spre ele, un val uriaş îl înghiți. Şi îl aruncase la fundul lacului. Apa se liniştise. Lumina verde apăru pe cer, iar poza lui Pierce era cu titlul...MORT.
Fetele încremeniră. Era atât de aproape să iasă învingător. Hixey se aruncase în brațele Kindrei. Era îndurerată. Niciuna nu plângea, pentru că aveau să mai parcurgă o probă , iar Pierce ar fi vrut să ieasă  cu bine de acolo.
Ieşiră din arenă. Toți se uitau ca la cai străini la ele. Le priveau intens şi felicitau. Pierce era uitat. Pe ei îi interesa doar cine trece mai departe,nu cine lupta.
Urma proba a treia. Decisiva. Se pare că deocamdată fetele s-au descurcat. Dar ce e mai rău se aproprie.

Hei, hei , hei! V-am lasat in suspans. Lasati-ne comentarii cu ce va asteptati sa se intample in continuare! A da si...ce voiam sa zic...nu uitati sa apasati steluta de jos! Va iubim!
😋Indi&Didi😋

Distribuție:
Cara Delevingne-Kindra Archer
Lily Collins-Hixey O'Connor
Jonathan Whitesell-Pierce Hughes

More Than SurvivorsUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum