More Than Survivors

Capitolul 9

Acum Hixey era singură.Îi pierduse pe cei la care ținea cel mai mult și era îngrijorată pentru ei,neștiind prin ce belele puteau trece aceștia.
Maverick se sinucise pentru ea.Doar pentru ca Hixey să ajungă în Academie,însă nu putea uita ce lucru teribil au făcut Maverick și Breeze.S-au aliat cu ele,știind că una va trebui să moară.
Hixey știa că nu e o luptătoare și simțea că nu merita să fi ajuns în rândul celor superiori.A ajuns atât de departe datorită altor persoane și pentru a compensa a decis să se schimbe.De acum nu mai avea să fie Hixey cea dulce,prietenoasă cu toată lumea.Se va antrena și va lupta sau cel puțin va încerca.
Dis-de-dimineață fu trezită de un ciocănit,acesta tulburându-i gândurile.Se ridică din pat și privi în jur.Celelalte paturi erau goale,ceea ce o făcu să ofteze.Deschise ușa.
-Ia-ți uniforma pe tine și vino la recepție.spuse un supraveghetor.
Făcu așa cum i se spuse,la punctul de întâlnire observându-i pe Breeze,Achelle și cei 3 băieți din Abis.Nimeni nu scotea un sunet,Hixey privindu-i pe toți cu ostilitate.
-Felicitări,studenți.Ați reușit să parcurgeți un drum anevoios,dovedind că sunteți demni de a beneficia de cursurile Academiei.le spuse un supraveghetor,înmânându-le câte o insignă ce simboliza Academia Condor:"AC".
Fură conduși într-o încăpere imensă.Pereții îi erau acoperiți cu faianță albă,iar podeaua cu gresie neagră.Era un fel de peron.
Un ceas aflat pe unul dintre pereți scoase un sunet ciudat,ca o trompetă,indicând ora 2 fix.
Un fior izbi încăperea,urmat de un scârțâit.Era un tren electric.Cei 6 urcară cu o mică reținere,îndrumați de supraveghetor.Fiecare se așezase pe câte un scaun.Trenul era plin ochi cu recruți,colectați din diferite centre.Hixey stătea între două fete,una blondă și cealaltă roșcată,ce o priveau cu antipatie.
Câțiva dintre recruți păreau confuzi,asemenea lui Hixey ce se uita în jur,neștiind ce altceva putea să facă.
-Următoarea,oprire:Sediul 178.răsună o voce.
"178??"se gândea Hixey."Asta înseamnă că eu am fost în 177..și sunt foarte multe!"
După cam o oră de mers,trenul se opri și ușile se deschiseră.
-Mulțumim pentru călătorie.Ați ajuns la Academia Condor.le spuse vocea.
Studenții se îmbulziră pe uși entuziasmați.O poartă imensă se ivi în fața lor.Hixey,aflându-se cu mult în spate și fiind mică de înălțime,nu putea distinge ce se afla în spatele ușilor acum larg deschise.Se uita în jur,ridicându-se pe vârfuri.Când în sfârșit ajunse să treacă pragul ușilor,fu surprinsă de mărimea clădirii din fața tuturor.Academia Condor.O instituție imensă,de culoare gri,pe pereții căreia erau sculptate diferire detalii.Acoperișul îi era albastru intens,sub formă de cerc.În jurul ei se aflau mai multe clădiri mai mici,mai puțin decorate.Emoția se simțea în aer,iar ochii tuturor erau ațintiți spre Academie.
De-odată,șirul de recruți se opri,iar Hixey,nefiind atentă,se împiedică,călcând-o pe fata dinaintea ei.
-Ai grijă!țipă fata indigndată.
-Pff,ai tu grijă!spuse Hixey încercând să pară cât mai dură,deși nu era.
Fata îi aruncase o privire fulgerătoare și se întoarse.
Cei din spate nu puteau observa motivul opririi,descoperind abia când înaintaseră.Era un fel de stand unde fiecare își primea cheia camerei.
-Numele.întreabă un student ce probabil se oferise să ajute la împărțirea cheilor.
-Hixey O'Connor.
-Ăm..Hixey..imi pare rău,nu e nicio Hixey pe listă.
-Poftim?întreabă Hixey speriată,ritmul bătăilor inimii mărindu-se.
-Glumesc!spuse băiatul zâmbind.Uite,ai camera 439.
-Mersi.zise Hixey zâmbind,gândindu-se la fața pe care o avea în momentul precedent.
-Ne mai vedem!strigă băiatul în timp ce Hixey se îndepărta,iar aceasta se întoarse și-i zâmbi.
Culoarea brelocului de la chei era portocaliu,așa că Hixey se îndreptă spre clădirea a cărei ușă era portocalie.
Observă o încăpere imensă la parter,dar nu stătu să cerceteze,fiind entuziasmată să-și vadă camera.
Pereții erau albastru deschis,iar mobila era maronie,minimalistică.Majoritatea spațiilor de depozitare erau ascunse în pereți.Într-unul din ele erau ordonate diferite haine.Toate în alb-negru,mai puțin câteva costume mulate,albastre și uniforma,ce era de un verde milităresc.
În timp ce analiza fiecare colțișor al camerei,se gândea la faptul că în cameră se aflau 2 paturi și câte 2 seturi de haine.
Ușa se deschise,iar în pragul ușii se afla o fată înaltă,blondă,ce părea destul de prietenoasă.
-Hei!Sunt Beatrix Wilde.Presupun că suntem colege de cameră.
-Așa se pare.Sunt Hixey.O'Connor.spuse ea zambind timid.
Cele două se împrieteniseră,cât de cât,dar Hixey era destul de sceptică în privința lui Beatrix.Părea destul de sălbatică.
-O,nu!Am uitat!strigă Beatrix în timp ce cotrobăiau prin cameră.E un băiat jos.A zis să te anunț.
Hixey se încruntă,dar coborî repede scările,curioasă.Ajunsă în camera de la parter,îl observă pe băiatul de mai devreme.
-Hei,am reținut..a-am vrut să văd dacă te-ai acomodat..spuse băiatul cu emoție în glas.
-Ăm.da,sunt ok.Mersi că te-ai gândit.răspunse Hixey,oferidu-i o privire în același timp,impunătoare,dar și dulce.
-Aăm..eu sunt Edwin..Quinton.Edwin Quinton.Dar toată lumea-mi zice Quinton.Adică..nu toată lumea..nu mă știe toată lumea..se bâlbâia Quinton.
-Eu sunt Hixey.O'Connor.Hixey O'Connor.Mi se zice Hixey.spuse ea chicotind.
-Ok,păi..ne mai vedem.dădu el să plece.
-Nu ai vrea să..îmi prezinți puțin pe aici,să ne cunoaștem mai bine?întreabă Hixey încrezătoare.
-Ba da!Normal!Adică..da,sigur.răspunse el,încercând să nu pară atât de emoționat pe cât era.
"Te descurci bine Hixey,din ce în ce mai îndrăzneață"se gândea ea.
Cei doi porniseră pe aleile campusului,povestind și aflând lucruri unul despre celălalt. Băiatul întorcea toate privirile. Părea cel mai popular.
-Hei!Vrei să-ți arăt ceva interesant?propune Quinton.
-Sigur.
Ajunseră în dreptul  unei bălti,undeva în spatele clădirilor.
-Aici se strange surplusul de apă din bazinele de înot.Fii atentă!spuse,apoi rupse dintr-o brățară ce-o avea la mână o mică biluță.O aruncă în baltă și dintr-o dată aceasta prinse o culoare interesantă,un albastru spre mov.
Hixey se uita fascinată la apa colorată intantaneu.
-Nu-i așa că-i frumos?
-E minunat..spuse Hixey absorbită.
Aceasta începu să-și dea jos hainele de pe ea și intră repede în iaz.
-Vii?întrebă ea chicotind.
-S..Sigur!
Acesta intră cu grijă,apropiindu-se de Hixey.
-Acolo e apa mai adâncă.spune Quinton,indicând un punct al bălții.
-Haide!exclamă Hixey entuziasmată.
Cei doi se scufundară în culorile fantasmagorice.Înotau și admirau apa din jurul lor.La un moment dat,Hixey observă un obiect înțepenit pe fundul lacului,ce-i atrase atenția.Îl luă și ieși la suprafață.Quinton o urmă.
-Ce e?întrebă el.
-Am găsit o cheie!răspunse Hixey.Poate deschide ceva din Academie.Poate cineva a aruncat-o aici pentru a nu fi găsită.
-Poate..răspunse Quinton gânditor.O nu!Trebuie să ieșim!Acum!
-Stai,de ce?
-Vine Rebecca.
-Cine e Rebecca?
-Cea care pârăște pe oricine,oricât de minoră este abaterea.
Cei doi ieșiră rapid din baltă,ascunzându-se în rufișuri.Hixey o privea.Era foarte slabă și părul îi era negru,până la șolduri.Imprima un aer misterios.
Așteptară puțin să se usuce,după care se îmbrăcară și plecară spre Academie.Se plimbau pe holuri,când Hixey observă un individ foarte ciudat.
-El cine e?
-Ah,e Oliver.El știe absolut tot ce vrei.Îl poți întreba orice,cu un preț,desigur.Apropo,în seara asta e Ceremonia.O să urcați pe scenă,voi,nou-veniții și o să vă prezentați.Trebuie să merg să pregătesc scena.Vii?
-Ăm,aș vrea să mai explorez puțin.spuse Hixey uitându-se spre Oliver.
-Ok.Ne vedem.
Hixey se apropia încet de băiatul înfășurat într-o bucată de material roșu.
-Ăm..hei,sunt Hixey.Tu ar trebui să fii..Oliver?
-Aham.spuse băiatul plictisit.
-Aș vrea să te întreb ceva.spuse Hixey,uitându-se în jur pentru a se asigura că nu sunt ascultați.
-Și mie ce-mi iese?
-Păi..ce vrei?
-Hm,ceva..personal.Ceva semnificativ pentru tine.spuse băiatul rânjind.
Apoi Hixey se gândi la bucata de tablă pe care o rupse din pluta pe care o folosise în cea de-a doua probă..proba în care l-a pierdut pe Pierce.O scoase din buzunar și i-o înmână băiatului.
-Pe bune?
-Crede-mă,e foarte importantă.
-Ok,deci,ce vrei să știi?
-Cum pot comunica cu cei din Abis?întrebă Hixey extrem de serioasă.
Băiatul tresări,de parcă ar fi fost electrocutat.
-În sfârșit cineva cu o întrebare interesantă!exclamă el cu scântei în ochi.Abis..hm..păi există o legendă,dar sunt doar zvonuri..
-Spune.
-Se zice că la subsol există o cameră încuiată în spatele căreia este o legătură cu Abisul.
-Și?Cum ajung acolo.
-Intrarea către subsol e chiar acolo.spuse,arătând cu degetul.Găsește cheia.
-Hmm.Cred că o am deja.Mersi pentru răspuns.zise și fugi către subsol.
Înăuntru erau mai multe camere,toate descuiate,înăuntrul cărora se aflau diferite costume și cărți.
-Mincinosul!suspină Hixey.
Când dădu să plece,observă un detaliu pe perete.Bănuia că e un buton.Apăsă cu forță și o porțiune din perete ieși relief.Hixey apucă una dintre margini și glisă bucata de placaj,ce dezvălui o ușă veche din lemn.Hixey își încercă norocul,iar spre surprinderea ei,ușa se deschise cu un scârțâit.Înaintă în micul coridor ascuns în perete,la capătul său alfându-se un tub foarte strâmt,lat cât 3 degete,cam ca un fel de țeavă.Hixey realiză că astfel putea comuinca cui cei din Abis,dar șansele ca Pierce,Kindra sau Maverick să fie cei ce descoperă legătura erau foarte mici.
Ieși din încăpere ca o furtună,început să caute ceva demn de trimis în întreaga academie.Fix când trecu pe lângă cabinetul medical,îi năzări o idee:le putea trimite medicamente.Scotoci printre zecile de compartimete pline cu pastile,până când găsi un ser asemănător cu cel folosit la tratarea rănilor pe când era în Sediu.Luă câteva sticluțe,un pix și o hârtiuță de pe o masă din cabinet.
Se întoarse la tub,îndesând sticluțele și foaia pe care scria:
"Și eu vă iubesc.Aveți grijă de voi.
Pentru Kindra/Pierce/Maverick de la Hix."
Ieși din încăpere cu un zâmbet pe față,fericită că le-a putut spune prietenilor ei că și ea îi iubește.
Între timp,Beatrix o urmărise,realizând că putea comunica cu fostul său iubit,dacă fura acea cheie.O nimica toată pentru Beatrix,care era obișnuită cu astfel de treburi.Numele fostului său prieten era Maverick.Și-l voia înapoi.

Hei,supraviețuitorilor!Sperăm că v-a plăcut acest capitol!Vă mulțumim pentru susținere și dacă vă place poveste nu uitați să ne motivați să continuăm,printr-un simplu vot!⬇️⭐️Mulțumim!❤️
🙃Indi&Didi🙃

⬇️Distribuție⬇️
Lily Collins-Hixey O'Connor
Dylan O'Brien-Edwin Quinton
Margot Robbie-Beatrix Wilde