Royalty

paisprezece

—Aș vrea să îți spun ceva, dar nu o pot face Hoseok.Aș vrea măcar să încerc, dar simplul gând că aș putea să te dezamăgesc m-ar distruge.

Rupe câte o petală, numărându-le în șoaptă.Cu coada ochiului privea cum peticele colorate în galben zburau în neștire, către fratele său și înapoi.

Dacă ar putea da timpul înapoi, dacă ar putea muri el în locul fratelui său; sigur era cel mai bine atât pentru el cât și pentru regat.Blondul nu se considera un rege, nici măcar un membru al familiei regale, de asemenea câteodată nici familia nu-l considera unul dintre ei.

Aude clopotele asurzitoare care îl fac să tresară, făcându-l să se întoarcă pe călcâie și să privească în urma lui caleașca care se îndepărta lent, vedea privirea fetei ascunsă după bucățica de material rozaliu, clipind și analizându-l.Scoate un sunet de ușurare atunci când caleașca părăsește palatul, trecându-și degetele printre părul dezordonat, strălucitor din cauza felinarelor aprinse.

Rupe un trandafir galben, punându-l în buzunarul cămășii cu gândul de al înmâna brunetului.Era înflorit, mirosind fin și delicat.Îi trage mireasma pe nas, rânjind, pierdut în lumea sa.Urcă scările, fredonând un cântecel blând, numărând cu sârguință ușile de care trebuia să treacă până în dormitorul său.

Pentru un moment uitase de problemele sale, se gândise doar la buzele moi pe care avea să le sărute, din nou și din nou iar de data asta nu avea de gând să se oprească, nu avea de gând să îl mai lase să scape din mâinile sale.Îl dorea atât de mult, voia să îi simtă fiecare părticică a corpului, voia să fie doar a lui.Simțea o atracție inumană, nu mai iubise un băiat; brunetul fiind primul care îi atrage atenția.Trăsăturile sale fine și personalitatea ciudată, timidă dar vulcanică; foarte senzuală, îl atrăgea din ce în ce mai mult.
Una, două, trei uși îl despărțeau de dormitorul său și de acele buze aromate.

***

—La dracu Taehyung!Mârâie brunetul dezlipindu-l pe băiat de pieptul său, trântindu-l cu corpul de podeaua tare.Îi ridică mâinile deasupra capului, lăsându-și greutatea pe corpul șatenului îngândurat, se apropie cu fața de buzele băiatului, nu înainte să arunce o privire înspre ochiul strălucitor care îl privea prin crăpătura ușii maro.

Înghite în sec, înainte să își lovească din nou buzele de ale lui Taehyung.Îi lingea buzele, trăgând cu dinți de pielea rigidă a băiatului..Își deschide gura lăsându-l pe Yoongi să îl atace, sărutând fără ritm, navigând cu limba mai adânc în gura șatenului.Corpul i se înfierbânta, brunetul simțea că gelozia pe care o avea față de prinț îl conducea la lucruri atât de nebunești; atât de rele.Îi vedea expresia ștearsă, strângea cu putere din pumnii, unghile aproape pătrunzându-i prin palme; murea și el la fel ca atunci când brunetul îl vedea cu ea.

Nu putea să îl privească pe Taehyung, deși adora modul în care atât de dulce îi gemea numele făcându-i inima să sară ușor-ușor din carapace.

-Hyung, miorlăie înăbușit atunci când brunetul îl ridică în sus cu buzele încă lipite de ale sale.Cerşea mai multă atenție, mai multe mușcături aruncate la nimereală.

Totuși se opresie, îi aranjase cămașa șatenului  si se intoarse deranjat cu privirea  înspre mica crăpătură, așteptând ca el să reacţioneze, voia să îl vadă suferind cumva.În locul unui plâns ascuțit aude doar un chicot, blondul bătând în ușă cu pumnul său puterninc încleștat.

-Deranjez?Cuvintele îi zburau jucăuş din gură, privirea indiferentă stoarsă de mult de lacrimi devenind uscată și fără sentiment.Îşi trece limba peste buzele uscate, mergând cu picioarele încruțişate lent și subtil; ca un șarpe care își vânează hrana.

-Suntem chit, nu-i așa?Brunetul îi răspunde răspicat dându-și ochii peste cap.Mâna stângă îl cuprinde pe Taehyung, îl strânge de talie dar într-o fracțiune de secundă șatenul se retrage, începând ca colțurile ochiilor să i se umezească.

-Cum adică "suntem chit"?Hyung?Gura i se deschide, lăsând o lacrimă să îi curgă pe obrazul pe care îl mușca îndurerat.

-Nu te iubește puștiule, Jimin se apropie de șaten lovindu-l cu degetele peste buze de două ori chicotind silențios.Săruturile nu înseamnă nimic câteodată, deși îți provoacă plăcere, făcându-ți inima să bată puternic; aproape de a se sparge.Doar sentimentele tale neprihănite te fac să simți că și el te iubește aşa cum o faci tu.

Își întoarce capul înspre Yoongi, zâmbind strâmb și forțat; încercând să îl aducă cu picioarele pe pământ, brunetul parcă fiind plecat în lumea lui pentru a se ascunde.Suflarea tăiată, lacrimile calde care îi cădeau pe corp, simplul său scâncet demn de milă, șatenul îl făcea pe Yoongi să se ascundă și să regrete, voia să fie lovit, întemnițat, dar nu voia să se simtă vinovat.Sentimentele îi lăluau la vale atât de rapid, trecuse prin atâtea stări, atâtea grimase încât nu își mai putea afișa sentimentele.

-Totuși, nu regret hyung, își sterge lacrimile cu degetul; cu palma înlăturându-l pe prinț din calea sa.Apucă bărbia brunetului, apăsând un mic sărut dulce și scurt, simțind dulceața fierbinte a băiatului.

-Nu regret pentru că hyung mă iubește, poți să îi oferi toți banii pe care-i ai Maiestate, îi aruncă o privire sfioasă, inocent de ironică; mângâind blajin palma brunetului.

Jimin se apropie de cei doi, râzând sarcastic și zgomotos.Se încruntă și îl împinge pe șaten pe jos, fortându-l cu respirația sa răgușită să îl privească.

-Hyung te iubește, nu?Întreabă retoric, dintr-o mișcare încordată acoperindu-i buzele cu ale sale, brunetul dându-și frâu dorințelor pe care nu le putea ține în frâu.

Jimin știa că nu-i poate rezista, simplele atingeri pe care i le aplica îi înmuiau picioarele, simplele priviri.Tremura în mâinile sale cu cât prințul se pierdea în privirea sa, încercând cu toate puterile sale să scoate sunete pătate de plăcere din gura brunetului.Încearcă să se retragă dar se lovește numaidecât de perete, Jimin încolțindu-l cu corpul său.

Uşa se trântește, dându-și seama nergreşit că Taehyung plecase cu lacrimile inundându-i chipul și cu obrazul plin de sânge din cauza mușcăturilor.

-De ce ispitești lumea Yoongi?Ştii că doar eu am voie să te ating de acum înainte.

"Dacă cineva te mai atinge, promit că îl omor cu mâna mea."

____________________________________
Nu e unul din cele mai bune capitole știu...E chiar groaznic, mie așa mi se pare.Oricum, sper măcar sa va placă.Continuarea va veni si ea cât mai rapid!Vă rog sa va spuneți părerea...*puppy face*