Royalty

opt

Citea un roman, zâmbind la finalul fericit  care îl întruchipa pe protagonist găsindu-și libertatea după ce comise suicid.Se încruntă gândindu-se dacă ăsta e finalul, apoi dă din umeri râzând.Se lungește pe pat, își pune mâna la gură căscând privind superbul apus de la fereastra sa după perdele roșiatice.Aude două ciocănituri, zâmbește din coltul guri dându-și seama cine avea să fie după ușa de lemn masiv.

—Intră!Exclamă băiatul punându-și cartea de-o parte, ridicându-se în șezut, așteptând cu mâinile la ceafă ca ușa să se deschidă.

—Hoseok, Regina a spus să te pregătești pentru întâlnire, murmură Jimin, fratele mai mic care îl privea indiferent pe fratele său zâmbitor.

—Regină?Râde Hoseok ironic dându-și ochii peste cap.E mama noastră Jimin, spune el lovind scaunul de lângă patul său, cerându-i lui Jimin să se așeze lângă el.

—Ei bine, nu se poartă ca una.Niciodată nu s-a purtat ca o mama Hoseok, șoptește evitând zâmbetul blând al fratelui său mai mare care dădea aprig din picior.Se așează pe scaunul de lângă patul fratelui său, stând cu mâinile încrucișate la piept și cu privirea în pământ, mișcându-și obrazul și strângând din buze.

—Jimin, oricât de rea ar fi cu tine.Promit că într-o zi vei scăpa, nu azi, dar o vei face.Promit...

Expresia lui faciala se schimbase în timp ce își bătea frățește fratele pe cap, încercând să-i evite lacrimile care cel mai probabil aveau să se prelingă pe obrajii albicioși ai mezinului.Degetele lui se jucau în părul lui, privindu-i mâinile mici care se mișcau fără sens în toate direcțiile, îi lovește ușor încă o dată obrazul înainte să se ridice de pe marginea patului său, să ofteze, să plece și să îl lase pe fratele său să plângă.

—Vei fi un rege minunat Jimin.
                                ***

—Te rog, oprește-te.Murmură brunetul, acoperindu-și fața cu mâinile atunci când prințul îi apucă violent coapsele, ridicându-le și apăsându-se în alt sărut amar.

—De ce ai vrea să mă opresc?Te simți bine, nu?Râde isteric la reacția brunetului, mușcându-i buzele nemișcate și amorțite.Îl ținea strâns, urmele mâinilor sale rămând pe pielea sa.Nu putea să îi de-a drumul, simțea că avea să se spargă dacă l-ar lăsa singur, avea să fugă.Ochii lui erau întredeschiși, privindu-l pe ascuns pe prinț, inchizându-i atunci când alt sărut îl ataca atât de sălbatic.Avea picioarele încolăcite în cămașa albă care nu mai era de ceva vreme pe corpul prințului, prins în aroma lui specifică de vanilie.Simte cum nasturii cămășii sale de deschideau, încet, unul câte unul.Pielea lui deveni dintr-o dată caldă, o presiune apăsându-i pieptul din ce în ce mai tare.Trage aer în plămâni, deschizând ochii încercând să nu îi atragă atenția blondului care îi săruta gâtul atât de gentil și sălbatic.

—Vreau să îmi oferi ce nu am avut până acum, îi aude vocea obosită și răgușită, lipindu-și capul de pieptul brunetului ridicându-se apoi cu privirea la brunetul care stătea pe coate mușcându-și buzele.

—Dragoste, înghite în sec, strângând în pumni cuvertura de sub brunet.Ochii lui luminați de câteva lumânări erau fixați pe cei ai brunetului, ochii nesiguri și triști, singuri și confuzi.Se privesc pentru câteva secunde, ținându-și respirația înfierbântată în piept, obrajii amândurora devenind din ce în ce mai roșii.

—Nu știu multe despre dragoste  Maiestate, bloborosește brunetul iritat de vorbele prințului, clipește rar de câteva ori simțind atacul mâinilor prințului asupra mâinilor sale.Trăgându-l mai aproape de buzele sale, încercând să îl sărute din nou dar se oprește pentru ai zâmbi, sărutându-i fruntea apoi obrajii la fel de sângerii ca petalele de  trandafiri uscați aruncați pe podea.

—Când vei fi pregătit vei continua Yoongi, dacă nu vei fi pregătit voi continua eu, prințul se ridică de pe băiat masându-și fața cu palmele, privirea lui încă fiind ațintită înspre băiatul care părea măcinat de cuvintele aruncate de prinț atât de ușor.

După ce își aranjase cămașa se rulează ușor din pat, apucându-și pantofii negri de pe jos.Dă nemulțumit din cap, lăsându-i să pice înapoi pe podeaua de marmură, întorcându-se cu privirea la prințul care îl aștepta cu coatele rezemate de pervazul plin de flori al ferestrei.

—Imediat Maiestate, face o scurtă plecăciune, mustrându-se în gândul său pentru că uitase de tot ce avea de făcut.

Se îndreptase cu pași mărunți în altă încăpere, era plină cu haine sumbre și sclipitoare.Toate reflectau personalitatea prințului, sumbru dar atât de sensibil și sclipitor.Desigur, atât de fragil pe dinăuntru iar atât de puternic pe din afară.Brunetul încerca să își aranjeze în sinea sa gândurile, încercând să proceseze fiecare amănunt și mișcare pe care o simțise, devenind din nou confuz și mâhnit.Mâinile sale apucă o cămașa subțire și o pereche de pantaloni la fel de ușori, le așează cu grijă în mâinile sale îndreptându-se înapoi cu frică în cameră prințului, strângând din vina fricii de  materialul fin din mâinile sale.

El era acolo, privind reflecția ștearsă a lunii în lacul de lângă palat.Expresia feței lui era una pe care brunetul nu o mai văzuse până acum.Era trist, dar vesel, zâmbetul său luminos umplând camera întunecoasă.Degetele lui scurte se plimbau pe petalele trandafirilor galbeni, trăgând cu unghiile de frunzele veștejite.Se oprește când simte prezența brunetului în cameră, lăsându-și capul sprijinit de una din draperii, vârându-și mâinile în buzunarele pantalonilor.

—Ai de gând să pleci după toate lucrurile astea Yoongi?Aude întrebarea șoptită de prinț, oftează și așează hainele pe marginea patului răvășit.Respirația caldă care îi mângâia obrajii îi aduceau fiori pe șirea spinării.Ochii i se măresc atunci când este trântit de pieptul blondului, mâinile sale strângându-l de talie, iar bărbia sa gândindu-și locul pe umărul.

—Știi că nu pot Maiestate, răspunde răgușit, foindu-se în brațele prințului.

—O să plătesc orice preț Yoongi, oricât de mult ai vrea.Te rog, te rog, ajută-mă.

—Aș vrea să știu cum te-aș putea ajuta Maiestate.

"Vreau să plec Maiestate."

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Buuuun.Am revenit și eu după ceva timp, am avut puțin timp și am scris la câte ceva.Scuzaţi acest capitol sec dar asta e tot ce am putut face.Sper că va plăcut și acest capitol și va rog lăsați-vă comentariile pentru ca ma bucur nespus de mult atunci când le primesc.