Eram o fata normala până la acest accident. A fost un accident care mi-a dat o noua viață. Este stilul acela de viață pe care o vor multi si pe care și-ar dori-o cam oricine. Pentru mine însă nu este atât de genial. Nu trebuie să știe toată lumea ce...
Colton si-a dat ochii peste cap. Ce sa faca cand vede o persoana asa ca Patricia? Dar de data asta, mi se parea ca Patricia avea dreptate... Dar nu mai conta atât de mult. Conta doar sa ii găsim pe băieți si sa plecăm cat mai repede din acel loc.
-Patricia, daca tot ai aprins acea flacără, măcar foloseste-o!zise Rachel. Ne-ar putea fi de ajutor daca ai incerca sa o pui la nivelul picioarelor pe post de lanterna.
-Stiam si eu asta!zise Patricia dandu-se inteligenta.
Patricia s-a cocosat putin si si-a pus mâinile la nivelul genunchilor. Flacăra chiar făcea lumină ca o lanterna. Era foarte impresionant. In zăpada de pe jos, se vedeau urme de cizme. Cu siguranță erau urmele lui Jack si ale lui Morgan.
Daniel se uita foarte ciudat la urme. Parca cine stie ce văzuse la ele. Era destul de ciudat sa vezi pe cineva uitandu-se atât de ciudat la niste urme de picioare din zăpadă. Poate chiar nu mai văzuse asa ceva. In plus, se uita spre mine si spre Patricia... spre picioarele noastre.
-Patricia... in spatele tau e cineva?întrebă el.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Patricia s-a uitat destul de speriată in spatele ei. Nu se mai vedea nimeni. Patricia a dat negativist din cap privindu-l din nou pe Daniel. Nici unul dintre noi nu vedea nimic in spatele ei.. Nu înțelegeam ce vedea Daniel.
-Tu vezi pe cineva, Daniel?întrebă Stephanie.
-Nu!răspunse Daniel cu reactie întârziată. Cred ca doar mi s-a părut. Dar nu mai conteaza... mai stăm mult pe aici? E destul de frig!
Nici noi nu stiam ce sa zicem. Din spatele unor copaci, au iesit cei doi băieți pe care ii căutam noi acolo. Ne-am speriat destul de tar de ei. Patricia a inceput sa urle mai tare ca de obicei. Chiar se speriase de ei.
-Shhh! Suntem doar noi!zise Morgan încercând sa o linisteasca pe Patricia...era destul de enervantă cu țipetele acelea ale ei.
-Voi doi, incompetentilor!spuse Patricia pe un ton nesuferit. Nu imi vine sa cred ca sunteti atât de prosti încât ati speriat o doamnă asa ca mine!
-Domnișoară!am corectat eu.
-Nu conteaza, Amanda!zise Patricia. Cred ca si demonul din mine pe care nu il am a facut pe el!
-Sa inteleg ca ai facut pe tine?întrebă Jack in glumă.
Patricia s-a enervat si a aruncat flacăra direct spre el. Jack s-a ferit. Unul dintre copaci a luat foc. Patricia a foat mai inteligentă ca niciodata. Câteodată, e mai incompetentă decat oricare dintre noi.
-Patricia!am zis eu. Nu stii ca nu trebuie sa iti folosesti puterile încercând sa ne omori pe noi, nu-i asa?
-Scuze!zise Patricia. Dar nu m-am putut abtine de data asta!
Uneori, ma întreb ce e in capul ei sa reacționeze asa. Ii găsisem insfarsit pe băieți. Acum, trebuia sa ne întoarcem inapoi la petrecerea lui Stephanie. Nu puteam sa lăsăm de tot petrecerea.
Daniel se uita foarte ciudat la Patricia. Sau, cel putin, parea ca de uită spre ea. Dar nu înțelegeam ce se întâmpla cu el... de cand era el atât de atent la ea?!?! Nu am mai stat acolo degeaba. Am pornit împreună spre casa lui Stephanie.
-Ce se întâmplă cu tine, Daniel?întrebă Colton. Te simti bine? Te porți cam... ciudat! Sper ca nu e nimic grav!
-Nu... Nu este nici o problema!spuse Daniel. Eram doar... gânditor... Dar nici eu nu stiu la ce naiba ma gândeam.
-Nu stiu ce faci sau ce vrei sa faci, dar nu vreau sa te mai uiți la mine atât de mult!zise Patricia. Poate o sa ma de ochi!
Am oftat cu toții si am privit plictisiți spre Patricia. După aceea, ne-am întors inapoi la petrecere. Toata lumea ne astepta deja acolo. Adrien ne-a înjurat de toti morții si de toate persoanele existente cand ne-a vazut.
-Unde naiba ati fost?!întrebă Emanuel. Ati stat cam mai mult!
-Idiotule, e noapte!zise Adrien făcând o față perversă si uitandu-se la noi.
-Si?zise Emanuel.
-Multe se pot întâmpla intr-o noapte!zise Adrien ridicând din sprâncene.
-Oh, Doamne! Am fost in pădure!zise Stephanie.
-Ati fost in pădure! Exact ce spuneam!zise Adrien. Multe se pot întâmpla intr-o noapte. Ei au fost in pădure ca sa...
-Nu!il opri Stephanie. Nu te mai gândi la prosti, frate. Am fost in pădure ca sa... s-au rătăcit Jack si Morgan si a trebuit sa mergem dupa ei!
-Dar noi nu ne-am rătăcit!spuse Morgan.
-Haideți, băieți! Recunoașteți o data ca v-ati rătăcit! Nu aveați ce căuta acolo pe timpul noptii... mai ales ca nu e lună plina si altceva!am zis eu.
Nu a mai zis nici unul dintre noi nimic. Daniel se uita fix intr-un punct si nici măcar nu mai clipea. Nu înțelegeam care era treaba cu el. Se purta din ce in ce mai ciudat. Nici măcar atunci cand esti gânditor nu cred ca trebuie sa reacitonezi asa.
-Daniel, te porți mult prea ciudat!am spus eu. Ce se întâmplă cu tine? De ce esti atât de paranoia?
-Nu ma port ciudat... adica, poate ca ma port!zise Daniel. Dar sunt doar gânditor. Asa mai fac eu uneori.
-Interesant! Si ia spune... la ce te gândesti?întrebă Stephanie.
-La... tine!zise Daniel. Adică... ba nu... sau da... Nici eu nu sincer! Incep sa cred ca aveti dreptate. Sunt total paranoia.
-Hai la distractie si o sa iti revi tu!zise Adrien luandu-l pe sus pe Daniel.
Am intrat cu toții in sufragerie si am dat pe un canal de muzica la televizor. Era "Worth It" acum... majoritatea invitatilor s-au ridicat si au inceput da danseze. Karina a stins lumina si a luat un laser din buzunarul mamei ei, fara ca aceasta sa vadă.
Făcea lumini mai ceva ca la discotecă. Era mult prea mișto... ne-am ridicat cu toții sa dansăm... ocupam toata încăperea. Taylor dansa si el alaturi de noi.
-Nu imi vine sa cred ca te vad dansand, Taylor!zise Stephanie râzând. Mai ales pe melodia asta! Chiar ca esti plin de surprize.
-Nu te aud! Stai sa imi scot castile din urechi!zise Taylor dandu-si castile jos. Aoleu! Cine naiba ar dansa pe o asemenea melodie?! Eu dansam pe alt ceva. Dar mai bine stau jos decat sa creadă lumea ca dansez pe asa ceva!
Taylor chiar e foarte ciudat. S-a trântit inapoi pe canapea si a continuat sa asculte muzica la casti, dar fara sa danseze. Emanuel dansa si el cum putea pentru ca Andreea stătea lipită de el. După ce melodia s-a terminat, a venit mama lui Stephanie cu tortul.
I-am cântat cu toții la mulți ani... era atât de frumos. Stephanie era foarte fericită. Sarea chiar si in sus de bucurie. Rare ori, o mai vad eu pe Stephanie avand asemenea reactii la ceva. Dar mi se parea ceva normal sa fie atât de fericita. Era ziua ei de nastere.
Fusese o petrecere fantastică la care fuseseră foarte multe persoane. Dar sincera sa fiu, fratele lui Stephanie m-a băgat rau de tot in sperieti... si el si iubitul lui. Adică, injurau tot timpul si de fiecare data trebuia sa ma apar ca sa nu ma bată vreunul dintre ei.
-A fost fantastic!zise Adrien. Mi-a părut bine sa fac cunostinta cu toti prostii si sa îmi bat joc de ei, soro! Abia astept urmatoarea petrecere si te rog sa chemi mai mulți prieteni de-ai tăi.
Mie nu imi convenea deloc ce spunea Adrien. Adică, naiba! E cu doi ani mai mare ca noi si ne-a facut de mai aveam un pic si ne inchinam cu mâna stângă. Dar e de treaba pentru ca tine la glume. Curând, a venit timpul sa plecăm.
I-am mai spus o data la mulți ani lui Stephanie si am plecat împreună cu Patricia.
