Tânăra Vrăjitoare

Capitolul 13

Mama m-a lăsat de una singura dupa ce m-am rugat de ea de câteva ori. Am rămas întinsă în pat si am plans pana cand am adormit. Era imposibil sa pot ramane calma si linistită in asemenea momente.

A doua zi, de dimineață, am coborât in continuare tristă pentru a lua micul dejun. Mama il ținea pe Tommy in brate. El se uita la mine de parcă voia sa ma faca sa ma simt de zece ori mai bine.

-Uite, Amanda! Nici mie, nici tatălui tau si nici lui Tommy nu ne place sa te vedem in aceasta stare. Te rog, încearcă sa te linistesti!zise mama.

-Imi cer iertare, mama. Eu nu am vrut sub nici o forma sa va stric micul dejun cu starea mea. Sunt mult prea idioata ca sa stau sa mai dau explicatii.

-Ei, haide, Amanda! Revino-ti la normal!zise tata. O sa treci peste moartea lui Morgan asa cum ai trecut si de a lui Danielle.

-Tată, e foarte greu sa ma gandesc cum sa ies din starea asta!am zis eu. Nu vreau sa trec inca peste asta.

Chiar imi părea rău pentru ca a trebuit sa il pierdem chiar pe Morgan. El si Jack erau unii din cei mai buni prieteni ai mei chiar daca ne-am cunoscut printr-un mod foarte ciudat. Dar încă nu aflase toata lumea de moartea lui.

După ce am terminat de mâncat, am mers in camera mea si am ales sa port niste haine negre pentru a ține doliu tot restul zilei. După aceea, mi-am luat ghiozdanul si am plecat luandu-mi la revedere de la părinți.

Ajunsă la scoala, am intrat destul de supărată înăuntru. Mergeam cu viteza melcului si priveam fix intr-un punct. Toata lume care trecea pe langa mine de uita urât... si lor probabil le-a murit o data cineva drag.

-Amanda!zise Stephanie venind alaturi de Daniel din colțul celalalt al holului. Daniel mi-a explicat tot ce s-a întâmplat aseară! Jur ca imi pare rău!

-Uite care e chestia... situația s-a înrăutățit foarte tare!am spus eu. Chestia e ca acum avem si alte chestii pe cap acum. E vorba despre blestemati.

-Care blestemati?întrebă Colton venind de nu mai stiu de pe unde. Ce s-a intamplat aseară?

El chiar nu avea de unde sa stie ce s-a intamplat aseară. Nu prea aveam de gând sa ii stric ziua si lui si probabil si celorlalți prieteni ai lui Morgan. Nu imi place sa stric zilele oamenilor. Doar atunci cand acei oameni sunt Madison sau Lora.

-Deci... Imi explica si mie cineva ce s-a intamplat aseară?întrebă Colton. Chiar sunt fi art curios sa aflu. Si de ce te-ai îmbrăcat tu in negru? Nu iti prea stă in fire sa vii îmbrăcată asa la scoala.

-Nu umblu asa pentru ca vreau eu!am zis eu. Țin doliu dupa moartea lui Morgan!

-Nu! E imposibil!zise Colton. Nu are cum sa fie mort...

M-am pus pe plâns imediat dupa ce am spus dupa cine țin doliu... încă mai speram sa existe o solutie ca Morgan sa se întoarcă din nou la noi si sa fie in viață. Nu imi plăcea absolut deloc acest gând.

-Crystal cred ca e terminată!zise Stephanie. Ea a fost si de față când a murit. Nu imi vine sa cred ca Patricia a putut sa il omoare. Ea e destul de clar ca nu va mai fi alături de noi.

-Tocmai ne-am ales cu niste dusmani noi!zise Daniel.

-Asa e!zise Stephanie. Acesti dusmani sunt condusi de Sonda si de Patricia... Patricia Esther! Tot nu pot sa cred ca a putut sa ne trădeze. Dar tot nu pot sa cred ca face totul pentru Danielle... o prietenie mai puternica decat asta nu am mai vazut pana acum.

-Nici eu!am zis eu încercând sa ma abțin din plâns.

-Nu plânge, Amanda!zise Colton. Nu fi trista pentru ca Patricia ne-o va plăti destul de scump pentru ceea ce i-a făcut lui Morgan.