Tânăra Vrăjitoare

Capitolul 18

Ea chiar dorea sa ii rapsunda... la urma urmei, era sora ei. Dar nu putea sa faca o asemenea greseala. Isi dăduse seama ca o sunase sa o întrebe unde s-a dus si de ce a plecat. Anne si cu mine ne-am uitat una la cealalta.

Anne i-a inchis surorii ei si s-a prefăcut ca ignora de fiecare data cand o suna. Desi se înțelegea bine cu sora ei, nu voia sa ii răspundă pentru ca stia ce vrea sora ei. Seara, am stat împreună cu ea in camera mea.

-Doamne! Daca ar fi dupa mine, nu as mai pleca in veci din aceast loc!zise Anne. Iti ador casa, Amanda! Si părinții tăi sunt foarte de treabă. Ai o viata foarte frumoasa... chiar daca nu o trăiesti alaturi de părinții tăi adevărați. Iti e dor de vreunul dintre ei?

-Da... de tata!am zis eu. Pentru ca mama nu merita. Stiu ca voia sa ma omoare. Pentru ea, puterea era mai importanta decat mine.

-Imi pare rău pentru tine!zise Anne. Esti de treabă si esti drăguță tot timpul cu toata lumea. Mai putin cu Madison...

-Hei, azi m-am purtat frumos cu ea cand am vazut-o!am zis eu in gluma. Dar vorbesc serios de data asta.

-Nu te cred! Doamne!se miră Anne. Si eu care credeam cs vrei sa o omori sau ceva.

Anne nu stiu daca isi dăduse seama ca eu chiar aveam de gand sa o omor si ca ma purtasen frumos cu ea doar ca sa o iau la mișto. Ma uitam la ea si asteptam sa isi dea seama de asta... dar părea ca nu avea de gand sa o faca.

-Mda... Nu iti schimba parerea pentru ca oricum o sa o omor!am zis eu. Oricum am senzația ca e ceva ciudat cu ea.

-E mai mult decat atât. Eu sunt sigură ca are legătură cu moartea creaturilor supranaturale!zise Anne. Trebuie doar sa găsim ceva prin care sa dovedim.

Chiar nu îmi venea nimic in cap prin care sa putem dovedi ca Madison are legatura cu moartea creaturilor supranaturale care au murit. Moartea lui Danielle nu va ramane nerazbunata. Asta e destul de clar.

Curând, Anne a mers in camera ei sa se culce. Eu mi-am amintit de Patricia... adică, cred ca trebuia sa o sun si pe ea sa o anunț de moartea lui Danielle. Chiar daca ele nu se înțelegeau atât de bine, ar trebui totusi da o sun sa o anunț.

Nici nu am stat pe gânduri. Nu doream sa ii stric seara cu un asemenea telefon... Dar trebuia sa o sun si pe ea sa ii spun. Am apelat-o. Ea mi-a raspuns foarte rapid.

-Buna, Amanda. Cat ma bucur ca m-ai sunat! Chiar voiam sa mai vorbesc cu tine!zise Patricia.

-Si mie imi era dor de tine, Patricia. Dar nu te-am sunat pentru asta... si crede-ma, nu cred ca te vei bucura cand vei auzi motivul pentru care te-am sunat!am zis eu.

-De ce? Ce s-a mai întâmplat acum?întrebă Patricia.

-E ceva destul de rău. Danielle a fost ucisă, iar sâmbătă a avut loc înmormântarea ei!am zis eu. Stiu... Nici mie nu imi vine sa cred.

-Ce?!a zis Patricia pe o voce foarte subtire si putin răgușită. Ce ai zis ca a pățit Danielle?!?!??!?! A... murit?

-Da, Patty! Chiar asta am zis!am spus eu.

Patricia mi-a inchis telefonul instantaneu. Probabil ca dupa o asemenea veste ace nevoie de pace. Mai aveam putin si începeam si eu sa plâng cand imi aduceam aminte de ceea ce se întâmplase cu Danielle.

-O sa plătiți toți cei care i-ati facut rau lui Danielle! Va jur!am zis eu.

După aceea, m-am pus si eu la culcare. Se făcuse destul de târziu. A doua zi, la scoala, am plecat alaturi de Anne. Am ajuns destul de repede, mai ales ca am râs cam tot drumul. Am intrat in scoala. De aici, fiecare s-a dus unde a vrut.