Diavolița

Capitolul 44

Din perspectiva lui Mark

O caut peste tot cu privirea si într-un final o vad. Ma duc rapid spre ea si o îmbratisez. Sincer, nu stiu de ce fac asta dar...îmi e draga chiar daca am cunoscut-o acum cateva ore.

Telefonul începe sa îmi vibreze în buzunarul pantalonilor. Ma începartez de ea scot telefonul si raspund.

Adina: Iubire, unde esti?

Eu: În oras scumpo.

Adina: Îmi lipsești! Hai acasa..

Eu: Bine vin acum.

Închid apelul si ies afara din sala. Aerul rece îmi izbește fața trimițându-mi fiori în tot corpul. Fac repede portalul si intru în el ajungând direct în dormitor. Iubita mea sta linistita si se uită la televor. Cand ma vede se ridica repede din pat si ma sarută

Adina: Mi-a fost dor de tine! Spune si face botic.
Eu: Am lipsit doar cateva ore.
Adina: Știu! Dar tot mi-a fost dor de tine.
Eu: Si, ce vrei sa facem? O întreb zambind.
Adina: Am putea merge pe pistă. Nu am mai fost de mult acolo. Îmi raspunde cu o stralucire în ochi.
Eu: Sigur! Ma duc sa mă îmbrac. Cobor în camera mea si îmi aleg din dulap o bluza gri mulata pe corp si o pereche de pantaloni de trening negri. Îmi aranjez putin parul si ies. Iubita mea deja mă așteaptă jos în bucatărie.
Adina: Ești gata?
Eu: Dap! Du-te și așteaptă-mă în mașină. Aceasta face cum zic eu. Mă întorc spre canapea și încep să caut cheile.

Le gasesc într-un final în chiuvetă deși habar nu am cum au ajuns acolo. O enigmă totală. Ies din casă închizând ușa în urma mea și mă bag în mașină pornind în viteză.

În cateva minute ajungem pe pista. Mii de oameni stau în jurul mașinilor și danseaza pe muzica ritmată dată la maxim.
Adina: Mark dragule sper că o să îi bați!
Eu: Cu siguranță draga mea! Mă poziționez în fața liniei de start și aștept semnalul. O tarfa apare în fata noastra și își arunca suntienul ăsta fiind startul.

Din perspectiva Kyrei

Îi chem pe toți la mine și le explic ce au de făcut. Ne bagăm toți în mașini și pornim spre aeroport.

După ce ajungem Christian merge repede și cumpără cinci bilete. Intrăm în avion și ne așezăm.

O să dureze ceva până în Spania.

În timp ce ieșim toți ne întindem că și cum nu ne-am mai fi mișcat doua zile. Două mașini negre cu câte o matahală în fața ei ne așteaptă. Când ajungem în fața mașinilor directoarea întreabă:
Directoarea: Unde mergem?
Eu: O să vezi! Îi spun nepăsătoare. Astept să se bage toți în mașină iar eu ma duc în prima mașină. Șoferul pornește și încearcă să se bage printre celelalte mașini.
În cateva minute ajungem unde trebuia. Intru încet în încapere și inspir aerul curat.

În sfârșit acasa!

Eu: Bun! Spun dintr-o dată si mă întorc spre cei din spatele meu.
Directoarea: Ămm...ce facem aici?
Eu: Tu vei lucra aici! O informez. Vei avea grija de casa. Spun cu un zambet pe față. Iar de copilul tău mă voi ocupa eu. Oamenii mei l-au dus în camera lui. Este la etajul doi, parte dreaptă a treia ușă. Acum alte întrebări? Aceasta a rămas cu gura deschisa. Sta așa cateva după care își revine.
Directoarea: Ăm nu..nu!
Eu: Cum ai vrea să îți zic? O întreb pentru ca nu pot să zic mereu doamna directoare.
Directoarea: Mă cheamă Rosalia Wilson dar poți să îmi spui Rosali.
Eu: Bun, acum poți să te odihnești iar de mâine veți începe munca. Îi spun zambitoare și o lar cu gândurile ei. Urc în camera mea neschimbată și mă întind pe pat.

Am avut o zi lungă iar acum nu vreau nimic mai mult decât un somn bun. Îmi dau cât de rapid pot hainele jos și mă culc.

Dimineața

Mă trezesc cu niște batai usoare în ușă. Scot un "intră" pe gura dar nu prea cred că a auzit. Ușa se deschide iar Rosali își face prezența cu o tavă plină cu mancare.
Eu: Nu mă asteptam. Îi zic somnoroasa.
Rosali: V-am făcut micul dejun iar mai tarziu trebuie sa fiți în biroul domnului Jacob. El a zis asta.
Eu: Bine, poți să pleci. Aceasta face cum zic eu și ma lasă în singuratatea mea. Mânânc repede tot de pe tavă dupa care îmi iau niște haine lejere și cobor. Intru în biroul prietenului meu și îl văd gânditor.

Eu: Hello, ce-i cu fața asta? Îl întreb curioasă dar în același timp amuzată de fața pe care o face.
Jacob: De ce ești așa veselă huh? Noi avem probleme iar ție îți arde de porcarii!
Eu: Poi ce probleme avem?
Jacob: Cineva ne urmărește de doua săptămâni. Știe cu cine ne petrecem timpul, unde ne ducem, ce facem...tot!
Eu: Poi și cine este acel cineva? Intre fară nici o expresie pe față.
Jacob: Incă nu știu dar Carter vrea să vorbeasca cu tine! Asteaptă în sufragerie.

Fără să mai zic nimic ies în fugă din birou și ajung în sufragerie. Carter se ridică rapid și îmi zambește.
Carter: Nu ne-am mai văzut de mult...
Eu: Mă bucur să te vad! Rostesc oarecum veselă și îl îmbrațisez. Dar acum avem probleme!
Carter: Pentru asta am venit! Ca să va ajut..
Eu: Ei bine zi ce plan ai. Îl încurajez sa zica planul.
Carter: Știu că o să pară nebunesc dar...tu trebuie să lucrezi pentru compania lui! Ei bine uite planul, tu o sa te cerți în curtea facultați cu Selena pentru ca ti-a furat iubitul si atunci o sa intervină și gașca. Intr-un funal tu o sa pleci de acolo și o să mergi la el acasă și o să îi ceri să lucrezi acolo. O să îl ajuți cu documente și celelalte fisiere iar așa îi gasesti punctul slab și îl santajezi sau îl omori direct de ce nu..
Eu: Bine, așa rămâne! Se pare ca nu pot să am puțin timp liber! Mormâi cat sa nu nă audă.
Carter: Ămm..eu o să plec acum, ne vedem în Los angeles. Spune zambitor și pleacă.

Să fie cu noroc!

***

Stiu stiu, un capitol cam slabuț doar ca nu prea am avut chef să scriu și nici timp pentru că școală😡totuși sper ca a ieșit bine și ca va placut!
   Pwp❤