Omul negru Vol. 1

Capitolul 34

Damon

Sa o vad aici, in cabana mea, stiind ca e singura persoana care i-a trecut pragul, e ceva... Nu stiu cum sa descriu sau sa ma exprim.

E ciudat, dar totusi firesc. Nu ma deranjeaza sa o vad studiind trofeele de animale care atarna pe pereti. Nu mi se pare ca-mi ia aerul sau ca nu s-ar potrivi in peisaj.

- Asta ce e?
- Uliu.

Clipeste surprinsa si sunt convins ca nu a auzit despre el. Las focul sa arda mocnit si ma sprijin de semineu. Iau o gura de vin si mai scot care un sandvis din cele pregatite de Amy.

- Este o pasare rapitoare.
- Adica... Putem sa spunem ca e rea.

Zambesc si o aprob.

- Asa e. Se hraneste cu pasari si mamifere mici. Lupta pentru supravietuire...

Ii intind sandvisul si-l ia recunoscatoare, dar se intoarce la explorat uliul, fara sa ma priveasca.

- Este cam urat.
- Este.

Ma uit fascinat la ea cum admira toate animalele care impanzesc peretii si-i raspund la intrebari. Acum mangaie botul unei caprioare impaiate.

- Hi, e fin. De ea chiar imi e mila ca e moarta.
- Moarta am gasit-o si am zis ca ar fi pacat sa o manance animalele.
- Da, ai dreptate.

Multumesc. Ma bucur ca nu ma judeca si ca nu i se pare un spatiu grotesc, plin de mortaciuni.

- Banuiesc ca n-o sa-mi dai si mie vin, nu?

Schimbam directia si mi-e frica. As vrea sa o rog sa o iau de la inceput cu descoperitul animalelor, ca sa mai am putin timp sa-mi revin. Pana acum tot ce am facut, a fost sa mi-o imaginez pe ea fara haine.

- De ce spui asta?
- Nu stiu... Asa am crezut.

Se intoarce senina si este pentru prima data cand ma priveste un ochi. Ii intind paharul meu si-i zambesc. Sau macar incerc.

- Am un singur pahar...
- Nu-i problema.

Il duce la gura si soarbe usor, cu buzele mulandu-se pe marginea paharului. Futu-i...

- Mersi, e bun.
- Ma bucur ca-ti place.

Ma grabesc sa ii iau paharul din mana si il duc la gura, lingand usor locul unde si-a tinut buzele. De tot rasul.

- Vanezi?
- Cand si cand. Marea majoritate a animalelor pe care le vezi aici, sunt trofeele bunicului meu, iar eu le-am mostenit, impreuna cu cabana.

De ce am simtit nevoia sa-i spun ceva ce nimeni nu mai stie? Sau de ce am adus-o aici, cand practic era cam aceeasi distanta pana la cabana mare?

- De la bunicul tau ai cabana?
- Da. Mi-a dat-o de la 15 ani, din dorinta de a veni cu el la vanatoare, dar adevarul e ca n-am venit niciodata. Nu-mi place sa omor animale.

Zambeste si se apropie de mine, lasandu-se in genunchi, langa picioarele mele.

- Pot sa stau si eu?
- Sigur.

Si revin cu intrebarea, de ce mama naibii am venit aici si nu ne-am intors la cabana? De ce m-am pus in situatia de a fi singur cu ea? Nu-i bine deloc.

- Cum dormim?

Exact ce vorbeam. Un singur pat, cativa metri patrati si o printesa ispititoare care ma face sa visez cu ochii deschisi la goliciunea ei.

- Tu in pat, eu aici.
- Nu-i corect. E patul tau, cabana ta, nu pot sa-ti fac asta. Dorm eu jos si tu in pat.

O printesa altruista? Ma asteptam sa se planga de faptul ca nu-i destul de pufoasa salteaua, in nici un caz sa-mi spuna ca doarme de jos.

Ma uit la ea hipnotizat si-mi aud inima in urechi cum bate cu putere. Hai ca asta-i buna, ce nabia am acum?

- Nu te mai uita asa la mine?
- Cum?
- Nu stiu...

Ca la o halca de carne suculenta, probabil, dar e prea printesa ca sa inteleaga anumite chestii.

- Ti-e frica?
- Nu.

O usoara roseata in obraji se vede de la flacarile care ard in semineu. Cred ca ar trebui sa-i fie frica, pentru ca eu am nevoie de toata stapanirea de sine ca sa nu o atac.

- Ma exciti!
- Cum?

Isi uda buzele cu varful limbii si-si da o suvita de par dupa ureche, gesturi simtite in pantaloni.

- Ai o privire patrunzatoare. Parca ai vrea sa vezi prin mine sau sa ma devorezi ca pe...

Nu o mai las sa termine. Ma reped la ea si o prind de ceafa in timp ce-i strivesc buzele, cu pofta. E dulce, e moale si isi deschide gura docila pentru a-mi face mie loc. Imi iese cu varful limbii in intampinare, timid si dulce.

Ajuta-ma Doamne sa nu-mi pierd mintile si s-o sperii.

O trag de cap, cu buzele inca unite, pana mi se urca in poala. Aterizeaza direct peste umflatura din pantaloni si asta ne face pe amandoi sa gemem, unul in gura celuilalt. Degaja o caldura criminala cu partile ei intime peste ale mele.

O vreau. Devine dureroasa dorinta pentru ea, imi ia mintile, ma face sa-mi clocoteasca sangele in vene.

- Olivia...esti...sigura...?

Vorbesc cu greu, printre sarutarile pe care mi le ofera. Nu-mi raspunde, dar isi adanceste limba in gura mea si mi se misca in brate. E un raspuns mai mult decat evident.

Imi las mainile peste soldurile sexi si imediat ii trag tricoul peste cap. Dau peste un sutien roz si zambesc ca prostul. Am avut atatea fantezii cu nenorocitul asta... L-am sesizat din prima zi cand a venit si eu i-am controlat bagajul, iar de atunci imi bantuie majoritatea viselor.

Imi bag nasul intre sanii rotunzi si inspir profund. Olivia... E mirosul ei imbatator. E a mea si in noaptea asta o sa ma bucur de tot ce-mi ofera, pana in zori.

Am zis ca nu va fi 🔞si incerc sa ma tin de cuvant. Stiti ce se intampla, ma bazez pe imaginatia voastra😂😈 Spor la citit😘😘😘

Multumesc filipdana pentru imaginea de la media💞💖