Capitolul 20

10.2K 865 145
                                    

Imi simt inima mica mica atunci cand intra in dormitor si ma tintuieste cu privirea. De ce eu? Ce-are cu mine, eram impreuna, nu poate sa fie atat de paranoic.

- Clink, o sa incep cu tine.

Sa te ia naiba de prost. Parca spuneai ca esti sigur ca n-am nici un amestec, acum ce s-a intamplat? Te-a intors psihopata impotriva mea?

Ma dau din dreptul patului si-l astept pe el sa treaca si sa inspecteze. Ce are sa gaseasca? Uite ca nu m-am gandit sa las niste chiloti murdari sub perna, ca tin minte ca-i place sa-i studieze.

Il astept cuminte si cu mainile in san sa-si faca damblaua. Poate sa ma caute si-n buzunare, ca-s curata ca lacrima, nimic nu gasesti la mine.

Totusi sunt dezamagita. De ce eu? Nu m-a prins niciodata cu nimic, de ce continua sa ma suspecteze in permanenta?

Maraie cand termina si e vizibil frustat ca nu poate sa-mi reproseze nimic. Chiar se astepta sa fiu atat de proasta incat sa-i las probele la vedere? Pai ar fi fost mai rau decat sa flutur steagul rosu prin fata unui taur...

Iar ma dezamageste. Faptul ca ma crede atat de proasta, e o mare ofensa adusa egoului meu. Sunt desteapta, sa stea fara griji, n-o sa ma prinda in vecii vecilor.

Stiu sa-mi acopar urmele si ma uit pe unde merg, spre deosebire de chioarele lui.

Trece mai departe, fara sa spuna nimic, dar se vede pe fata lui ca nu-i convine. Ce-ar mai fi vrut el sa urle la mine acum... Eh, ghinion dle instructor, de data asta n-ai motiv. Adica ai, dar nu-l gasesti la mine.

Asa merge de la pat la pat, pana la Mary. Eu una nu aveam mai nimic cu ea, exceptand faptul ca e cateaua lui Betty, dar Maia da.

O disputa mai veche intre ele, peste care nu au reusit sa treaca. Eu sunt multumite, o dezarmez pe Betty si o sa ramana cam singurica in lumea asta a noastra, plina de invidii si rautati. Of of, n-as vrea sa fiu in pielea ei solzoasa.

Sa aruncam vina pe Mary, a fost o usurare pentru noi toate. Intr-un astfel de mediu, cand o prietena de-a ta nu sufera pe cineva, tu-l urasti de moarte. Un fir de par deranjat de la locul lui si inculpata devine tinta numarul unu.

Eu nu eram asa inainte, dar daca fetele m-au ajutat atat de mult, n-am putut sa-i rapesc fericirea din ochi Maiei. Pe principul 'toti pentru unul, unul pentru toti'.

Mi-as fi dorit ca Betty sa fie cea vizata acum, dar o sa gasesc ceva si pentru ea.

- Mary!

Si eu ma sperii de urlet, chiar daca stiam ca trebuie sa apara, dar ea ia brusc pozitia de drepti si inghite in sec.

Stiu draga mea, pana si eu ma intreb cum o fi ajuns flaconul cu ulei de par la tine. Tocmai la tine mai Mary? Trist!

Daca privirea ar ucide, Mary ar fi deja la doi metri sub pamant...

- Ia uite ce-am gasit eu la tine! Afara toata lumea.

Iesim impiedicandu-ne una de cealalta la usa si sa mor daca nu-mi pare rau pentru ea. Adica, in ce sens? Nu mi-as dori sa fiu in pielea ei acum.

Maia are o fata mai nevinovata ca oricand, uitandu-se dupa ciori pe tavanul cabanei. Zboara tare, stiu si eu.

- Tu ai facut asta nenorocito.
- Betty, ce ai draga mea? Despre ce vorbesti?

Off, asa patesc mereu. Cand imi e lumea mai draga si ma bucur mai tare de viata, apare cate o ciuciubata, sa-mi spulbere linistea sufleteasca.

- Stiu ca tu ai facut-o, stiu, n-ai cum sa negi.
- Draga mea, eram cu domnul instructor cand s-a intamplat ca domnisoara psiholog sa cada...

Sa nu uitam niciodata de camere. Astea sunt mai ceva ca umbra ta, nu te scapa din priviri nici o secunda.

- Ai vrut sa te razbuni pe mine, deaia i-ai pus ei totul in carca. Esti o nemernica, dar asta nu o sa ramana asa. O sa am eu grija de tine si ai sa regreti amarnic ziua in care ai venit aici.

Si sunt momente, ca acum, cand ma bucur nespus de existenta camerelor video-audio. Nenorocita asta pur si simplu imi aduce amenintari, iar eu, copil cuminte, tac si inghit. Pai se poate?

- Betty, esti nervoasa si te inteleg, dar eu nu am nici o vina. Sau vrei sa arunci totul pe mine ca sa scapi tu? Toata lumea stie ca voi erati prietene si poate tu ai pus totul la cale. Dar sa-ti infunzi prietena, nu-i frumos. M-ai dezamagit.

Se repede sa dea in mine, exact cand iese instructorul din dormitor. Oops, ai belit-o... Iti cam place sa o belesti ca o faci din ce in ce mai des.

- Betty!

Ma fac mica si ridic si mainile deasupra capului sa ma apar. Mi-e o frica...

- Betty vrei sa mergi cu Mery?
- Domnule instructor, ea m-a provocat. M-a acuzat pe mine ca as fi facut asta si am dat vina pe Mary...

Spre marea mea surpriza si bucurie, toate fetele imi iau apararea. Sar toate sa vorbeasca si in atata harmalaie, tot ce se intelege e 'nu-i adevarat'.

Wow, asta ce mai e? Au inteles toate ce inseamna sa te pui rau cu Clink?

- Betty, trei ture de cabana, Clink mergi cu mine.

'Trei ture de cabana inseamna ca alergi ca scroafa pana iti ies ochii' iar 'mergi cu mine inseamna ca mergi cu mine'. Cine-i mai castigat aici? Clink, desigur.

Il urmez pe diavol in bucatarie, minunandu-ma de muschii spatelui sau. E mare, nene. Daca-si pune asta mintea cu tine, nici stramosii nu-ti mai raman. Te ia la subrat si fuge 500 km fara sa oboseasca.

Intra in bucatarie, ma asteapta si pe mine, apoi tranteste usa. Usor nebunule.

- Clink, dupa discutia asta mergi si strangi uleiul de acolo. Stii tu, cu bățul...

Ok, sunt de acord. Un lucru atat de mic pentru o durere atat de mare... A psihopatei, bineinteles, doar nu a mea.

Altceva ma deranjeaza... Chiar n-are de gand sa uite faza cu batul? Sa-l ia naiba, era un bat, de unde sa stiu eu ca-i zice fleosmotoc?

Il urmaresc cum isi pune cafea, bea o gura apoi lasa cana pe masa, in timp ce ma priveste suspect.

- Cand o sa te potolesti?
- N-am facut nimic, ea m-a amenintat...

Asta-i partea naspa. Esti acuzat chiar si atunci cand n-ai facut nimic, dar nu-mi fac prea multe griji. Instructorul meu, prietenul meu.

- Las-o pe Betty, o sa ma uit pe inregistrari, de domnisoara psiholog ziceam.
- N-am facut nimic, crede-ma, era cu tine, stii. De ce sunt eu mereu vinovata? De ce toata lumea se uita spre mine cand se intampla ceva?

Vine spre mine, cu buza ridicata si ma lipeste de perete. Hopa, ce vrea sa faca? Nu asa. Nu, nu, asa nu. Nu-i corect.

Incep sa tremur si ma uit vrajita in ochii lui verzi. Imi prinde capul intre palme si-mi mangaie barbia cu degetul mare.

- Lasa-ma...

Se apleaca deasupra mea si ma forteaza prin puterea mintii sa ma uit la el. Vrea sa ma sarute, nu-i asa? O sa o faca iar, e prea aproape, doar cativa centimetri ne mai despart buzele.

- Nu mai face pe victima Olivia, stim amandoi ca nu esti.






Stiu ca va asteptati sa dea vina pe Betty, dar pentru ea avem altceva pregatit😈😈 Spor la citit😘😘😘

Omul negru Vol. 1Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum