O simpla fata

Mesajul

Mainile lui erau pe mine. Ma atingeau peste tot. Era infiorator. Era atata de intuneric in camera incat nu puteam sa vad nimic, dar simteam toate atingerile haotice de pe corpul meu.Deodata camera incepea sa se lumineze si in fata mea se afla Alin. Avea ochii complet negrii. Pana si albul ochilor se preschimbase in negru, era ca si un vid in interiorul sau. Incepuse sa ramjeasca si niste colti înfiorători  ii aparusera in loc de dinti. Monstrul din fata mea se apropia din ce in ce mai aproape de fata mea. Strangeam din ochii cat de tare puteam. Deodata o voce blanada ma striga pe nume. Simteam o atingere delicata pe barbie,  cineva imi ridicase fata din piept si ma striga usor  spunandu-mi ca nu am de ce sa imi fie teama Deschizand incet ochii vedeam o cu totul alta persoana. In loc de Alin se afla Hardin. Era imbracat tot in alb. Avea o privire blanda si un zambet pajnic. Imi soptea usor sa ma trezesc
-Ania, Ania trezeste-te.
   Hardin se indeparta de mine. Nu il mai vedeam la fel de clar. Pana cand disparusera de tot.
-Ania!
   Deschid speriata ochii si deasupra mea o vad pe mama care ma smcea incet.
-Hâââm? Ce-i?
- Ai inceput sa strigi dupa ajutor in somn. M-ai speriat.
-Sunt ok, a fost doar un cosmar,spun eu intorcandu-ma pe partea dreapta.Simteam ceva rece in spate. M-am ridicat in fund si am sesizat ca eram toata transpirata.
-Haide, ridica-te. Trebuie sa faci un dus si sa mergem la biserica.
-Nuuuu, nu vreau. Mi-e lene si vreau sa lenevesc.
   Mama isi daduse ochii peste cap si stiam ca asta e momentul in care incepe morala legata de biserica si Dumnezeu  bla bla bla.
- Trebuie sa mergi sa te rogi la bunul Dumnezeu ca te-a scapat de greutati, ca iti da sanatate si fericire.
-Bine mana, stiu ca doar daca ii dau dreptate va inceta asa ca ma supun. Doar ca nu duminica asta. Sunt prea ametita.
  Mama renuntase in cele din urma si iesise din camera. Alesesem sa raman in pijamaua mea confortabila si sa lenevesc toata ziua.
   Dupa ce imi facusem o cana de ceai de fructe de padure. M-am bagat in pat sub plapuma mea calduroasa. Imi aranjaseram pernele ca sa fie cat mai sus si cat mai confortabile. Imi luasem cartea de pe noptiera si incepusem sa citesc.
   Peste o ora,  telefonul meu incepea sa bazaie. Am inchis cartea si m-am uitat pe telefon. Era doar Melesande care imi cerea sa ii imprumut o geanta pentru intalnirea cu Stefan.
   Era surprinzatoare evolutia relatiei noastre in doar trei luni. In vara ne venea sa ne omoram iar acum suntem foarte bune prietene.Incepusem sa formama un mic grup. Eu, Melesandre si Cris. Eram destul de apropiati. Cres este unul din acei baietii care s-a despartit de cel mai bun prieten din cauza liceelor diferite. Asa ca nu prea avea prieteni in clasa. Era "din floare in floare" asa ca il primisem oarecum in grupul nostru. Poate o fi si din cauza ca ii placea putin de Mel. Doar ca nu voia sa o recunoasca. E foarte timid si  am aflat mai tarziu ca e genul  de baiat "fătălău".
Oricum, ma duceam spre dulapul in care imi tin gentile. Deschizând usa dulapului toate gentile imi cazusera pe jos.
-Minunat, spun eu oftand si dandu-mi parul dupa ureche.
   Am pus geanta care ii trebuia la Mel intr-o parte si am inceput sa imi strang lucrurile. Ultima geanta care o ridicasem era geanta cu care am participat la after. Cand am ridicat-o a cazut din ea ceva. Am pus-o la loc si am inchis dulapul. Ridicand biletelul de pe jos am inceput sa-l desfac si sa il citesc. Pe el se afla un numar de telefon. Sub el era scris numele lui Hardin. Dupa ce am citit de trei ori numele am inceput sa zambesc. Am intors bileteleul pe cealalta parte si acolo mai era scris ceva." Sper ca ai ajuns cu bine acasa, asta e numarul meu de telefon, suna-ma daca ai nevoie de ceva :)" Dupa ce am citit bileteleul de nenumarate ori. Am mers spre telefon si am inceput sa il caut pe Facebook. Nu prea avea poze cu el. Multe din ele erau cu peisaje. Erau poze desul de artistice. Dupa vreo 20 de m de cautat pe toate retelele de socializare mi-am memorat numarul lui in telefon.
   Ma gandeam daca sa ii scriu sau nu. In cele din urma am renuntat. Am mers in bucatarie sa imi mai fac o cana cu ceai iar pe cand am intrat in camera telefonul imi bazaisera de doaua ori. Pe ecranul telefonului aparusera poza lui Mel care imi spunea sa ii aduc maine  geanta la scoala  si al doilea mesaj era de la o persoana necunoscuta. Eram ferm convinsa ca vine de la un baiat handicapat care imi scrie pentru a ma combina si pentru ami promite luna si pamantul. Urasc din suflet acele persoane care fac asta. De exemlu baietii aceia care sriu la zece fete deodata doar ca una din acestea sa le cada in plasa. Baietii care cauta doar aventura si sa se fălească cu "captura"lor. Personal mai bine mor singura decat ca fiu prin preajma unui asemenea om.
  Oricum deschisesem mesajul si in mesaj era scris doar un simplu "buna". Ma uit ca sa vad cine e destinatarul acestui mesaj. Numele lui era Hardin  Scott. M-am uitat de doua ori ca sa fiu sigura ca nu am halucinatii. Pe fata imi aparusera de nicaieri un zambet tâmp. Ma asezasem in pat cat mai confortabil cu putinta si am raspuns cu un "buna" . Asteptam cu sufletul la gura raspunsul lui. Bulinutele aparusera in semn ca tasta. Eram emotionata pentru un mesaj banal. Eram toata un zambet pentru o prostie de mesaj. Nu pot sa cred.
-" Cum mai esti?"
-" Bine, mersi de intrebare:)"
-" Banuiesc ca stii de ce ti-am scris."
   Cred ca eram imbujorata. Aveam emotii si palmele incepeau sa imi tanspire. Inima imi batea mult mai tare.
-" Am, probabil"
-"Ok,  atunci cand ne vedem? Maine poti? Ca ai mei nu sunt acasa si ai putea veni. Am putea merge la mine.Stai calma ca am am trecut si eu prin asta si nu trebuie sa te sperii. 
Cand vin? Cum adica? La ce se refera? Vai, nu cred. Sigur ii un magar care se gandeste la.... altceva. Ce magar.
-" Cum adica? De ce sa ma sperii?"
-" Pentru pierderea ei. Poate fi dureros daca ti mult la ea. Ne intalnim dupa ore sau ti-o pun la scoala?
Văzând aceste mesaje. Eram ferm convinsa ca e un psihopat obsedat. Bucuria de la inceput incepea sa se transforme in teama. Asa ca degetele mele tastau inainte ca creierul meu sa judece.
-" Esti obsedat. Cum adica sa mi-o pui la scoala?  Ai înnebunit? Nici sa imi dai bani nu mi-as pune-o  cu tine obsedat sexual ce esti. Mai bine ai vorbi cu un Psihiatru. Esti bolnav. Credeam ca esti super de treaba dar acum vad cu ce obsedat am avut deaface. Sa nu imi mai scrii niciodata. Ca de nu te spun tatei care e politist. Fraiere."
Dupa trimiterea mesajului am recitit ceea ce am scris. Nu imi pare rau de nici un cuvintel. Dupa un minut se vedeau din nou bulinutele pe ecran. Nu pot sa cred ca am crezut ca e un baiat super de treaba. Chiar foarte dragut . Dar acum... mă sperie de-a dreptul. Mesajul aparuse in cele din urma pe ecran.
-"Ania, esti ok?"
Cum? Adica eu sunt aia nebuna? Cand el isi face planuri la cum va proceda.... dupa ore si tot eu sunt aia nebuna?
   Pe ecran aparuse o poza cu o bratara din pietricele albe. Recunoscusem imediat bratara. Automat imi dusesem mana la locul unde trebuia sa fie bratara. Lipsea. Bulinutlele aparusera dinnou.
-" Am vrut sa iti dau bratara si sa bem un suc eventual, sau sa ti-o aduc la scoala sa ti-o dau.Ce ai crezut ca vreau sa fac?" 
   Simteam cum ma inbujorasem extrem de tare. In momentul acela voiam sa mor. Imi era atât de rusine. Peste puterea cuvintelor. El voia doar sa imi aduca bratara. Care o primisem de la bunica si insemna enorm pentru mine si eu crezusem ca e un obsedat sexula. Doooamne ce proasta pot sa fiu. Bulinutele reaparusera dinou pe ecran.