O simpla fata

Ok, Pa

-De ce mi-ai luat bratara? Auzindu-ma ce intrebare stupida am pus. Imi venea sa mor. Sa ma bat singura sau sa fug. Imi era atat de rusine sa ma uit la Hardin. Insa el se pusese in fata mea oprinduse  din mers si se uitasera la mine.
-De ce crezi ca ti-am luat-o eu?  Se uitase la mine si zambea. De ce zambeste? L-am acuzat a doua oara de o fapta nefacuta.
- Pai. Nu tin minte sa imi fi dat bratara jos sau sa o fi pierdut asa ca... a stii ce lasa. Cred ca ...  imi pare rau. Dinou. Nu stiu ce mi-a venit sa te intreb asa o porcarie. Sunt doar fraiera. Scuze.
-Hei, nu-i nimic. Dinou, spuse el razand. E ok. M-ai prins. Hardin isi ridica mainile in semn de predare.  Ma uit la el confuza incercand sa imi dau seama daca isi bate joc de mine.
-Eu ti-am luat bratara in timp ce dormeai. Sau ma rog. Erai lesinata.
-Ok, dar. De ce?
-Pentru ca nu gaseam un pretext mai bun ca sa ne vedem.  In momentul ala simteam cum ma imbujorez puternic.Imi lasasem capul in jos pentru a masca  imbujorarea.
-Puteai sa spui ca vrei sa ne vedem si atat.
-Nee. Care mai era sensul? Fara putina joaca si spaima. Hardin radea iar eu incercam sa ma calmez.
-Esti malefic. Spun eu zambind. Ne continuaseram drumul spre magazin  vorbind de tot felul de nimicuri.
  Hardin isi luase un kinder bueno iar eu imi luasem un  pepsi twist. Odata iesiti din magazin, Hardin  deschisese  ambalajul de la ciocolata si imi intinse un baton.
-Nu mersi. Sun la dieta. Dieta pentru mine insemna fara dulciuri. Dar mereu eșuam lamentabil. Cu cat imi interziceam mai mult. Cu atat voiam mai mult. Nu am putu sa duc niciodata o dieta la bun sfarsit. Tin minte ca odata m-am tinut de o dieta care continea 500 de ml de bulion dimineata 2-3 mere si inca ceva. A fost cam naspa experienta deoarece eu nu pot manca mai mult de un mar. Mi se face rau daca întrec masura. Si pentru mine 2 mere era ceva exrem de mult. Nevazand nici un rezultat si plictisinduma de atatea mere si bulion am renunat. Socant stiu. Acum mi se parea un pretext destul de bun pentru al folosi impotriva lui Hardin. Imi era ciudat si rusine sa accept lucruri de la el avand in vedere ca imi e strain. Si sa imi faca cinste cu ceva. Nu prea imi placea.
-Hai nu zau. Pentru ce? Nu esti grasa deloc.
   Nu pot sa spun ca sunt grasa. Am putina burtica dar in rest sunt ok. Mereu am fost slabuta si subtirica. Pana in clasa a VII-a. De atunci mami si tati imi dadeau bani sa imi iau de mancare. Si cum eu nu pot trai fara ciocolata. Imi luam cornuri cu ciocolata. Si de atunci a inceput sa imi apara burtica. Bine, ce-i drept nici mami si tati nu sunt fotomodele. Asa ca, nu am pe cine sa seamăn slaba. Toata familia mea in afara de bunicul si sora din partea lui tati sun plinuti. Nu grasi de sa curga slanina pe ei dar. E deajuns incat sa fie rotunjei. Matusa Del fiind slaba imi tot spune sa slabesc ca incep sa ma ingras. Tot spunandu-mi asta am inceput sa ma simt complexata de felul cum arat. Nici bunica Silvi din partea lui tati nu ma ajuta cu comolexele. Si ea imi spunea la fel.
- Crede-ma. Am pentru ce. Ii spun intr-unfinal lui Hardin.
-Nu te ingrasi de la atat.
-Serios, nu imi trebuie.
-De ce ti-e rusine? Intrebase el in timp ce imi strecura batonul in buzunarul de la geaca.
-Nu mi-e rusine. Doar ca.... imi bag mana dupa ciocolata dar Hardin ma prinde de mana si mi-o scoate afara. Ma uit la el si cedez.
-Ok, dar prima si ultoma data.
   Bineinteles ca nu a fost asa. De atunci mergeam in fiecare zi la magazin si era la fel in fiecare zi.
   Camd intram in holul scolii, clasa lui era la parter. Iar a mea la etajul 2.
- Mai vorbim deseara. Spus el in timp ce se îndepărta incet
- Ok, pa. Ii zambesc si incep sa urc scarile.