✡The Bloody Nun.✡《🥀Creppypasta&DiabolokLovers🌹》 (În Rescriere)

27

Ochii lui arătau exact ca al unei păpuși, lipsiții de viață și fericire. Ca de obicei nici unu din noi nu a spus nimic, am dat să plec dar ma prins de mână și ma tras în pat punânduse peste mine! Inima mea a început să bată extrem de repede, cân am văzut că se apropia tot mai mult de fața mea, dar nu a urmat un sărut dulce, și o mușcătură puternică!

Eu: AH! ...Stop! ...AHH!!

Mă transform în umbră și scap din strânsoarea lui, îmi i-au forma umană privindul cu dispreț!

Ayato: Ce ai pățit, te așteptai la alt ceva în schimb ? (Zâmbet batjocoritor)

Eu: Nu te vei schimba niciodată, ...indiferet ce se va întâmpla, tu vei rămâne mereu același vampir, care îi vede pe cei din jur ca pe niște simple pungi cu sânge! ...Și dacă "prietena ta" ar mai trăi, ar spune același lucru! (Serioasă)

Ayato își lasă privirea în jos, în timp ce mici dâre de lacrimi își fac apariția. O tăcere apăsătoare sa lăsat între doi de câteva seconde, până când roșcatul o spulberă.

Ayato: Nu ști nimic despre cum era ea, ....Yui nu mi-ar fi spus așa ceva niciodată! (Cu lacrimii amare)

Eu: Normal că nu țea spus asta niciodată, fincă nu vroia să moară! Spune-mi sincer, dacă ea țear fi spus asta, ai fi reacționat ca și acum, sau ai fi strânso de gât fincă a îndrăznit să, spună ce crede despre tine ?

Ayato nu a scos nici un cuvânt, și doar sa uitat în gol, el chiar stă să se gândească dacă, m-ar fi omorât da sau nu!

Eu: Deci nu cred că stai să te gândești! F#€¥*e în gură, de măgar nenorocit!

Încep să plâng și fug din încăpere în dormitorul meu, plângând cu fața în pernă! Ayato este un nenorocit, doar un mare nenorocit care m-ar fi omorât, când îi dădeam ocazia! Nu pot să cred că încă mai țin la el, și că am crezut că îl pot schimba ce dracu o fi cu mine ? Elnu se va schimba niciodată, va rămâne mereu același ticălos, fără scrupule! Însă în nici două minute mă schimb de haine, și mă duc în baie unde îmi dau cu apă pe fată să ne se cunoască că am plâns. Am făcut asta fincă l-am simțit pe tata, că se îndrepta spre camera mea, nu vreu să mă vadă așa. Iam promis că nu voi mai plânge din cauza, acelui dobitoc și a trecutului meu, dar după aceea întâmplare nu m-am putut abține din plâns. Tata bate la ușă, și îi deschid.

Tata: Ce bine încă nu dormi, trebuie să mergem undeva amândoi, dar știu că nu îți va face bine acest lucru.

Eu: Dece creezi asta, unde mergem ?

Tata: Karl Heinz regele vampirilor, ne-a chemat pe amândoi la conacul unde, stau fii lui. I-ar acel conac, cel în care ai suferit timp de un an de zile!

În momentul când aud asta, îmi trec prin minte toate momentele de coșmar pe care le am trăit în acel loc!