🚫MOMENTAN RESCRIU POVESTEA🚫
Viața lui Yui, părea un adevărat coșmar în conacul fraților Sakamaki, fiind tratată de aceștea de parcă ar fi un simplu obiect. Dar totul se schimbă într-o seară în care decide să fugă în pădure întâlnind-ul pe Slenderm...
Artemis se transformă în umbră și pleacă în pădure, chiar mă bucur că a plecat! Nu pot înțelege de ce, mă urăște așa tare de vrea să mă facă să sufăr! Dar ce nu mai înțeleg, este de ce a vrut să mă sărute! Oare i-am căzut cu tronc, sper că nu! Chiar dacă are un corp de zeiță, și o piele atât de catifelată în care a-și vrea să îmi, înfig colții inima mea îi aparține lui Yui, și așa va rămâne! Hades îmi este martor, la acest jurământ, singura femeie pe care o voi iubii mereu este Yui, și nimeni alta! Și nu voi lăsa pe nimeni, nici pe nenorocita aceia, să își poată joc de mine sau de ea! Mă așez la trunchiul unui stejar, și încep să desenez. I-ar dacă vă întrebați de ce fac asta, păi este o pasiune mai veche, dar asta este prima dată după mulți anii, când desenez. Am stat lângă acel stejar destul de mult în cât se făcuse amiază, așa că decit să merg în camera mea pentru a mai citi amintiri de-ale lui Yui din jurnal. Intru în conac și arunc caietul cu desenul pe măsuța de cafea, și mă îndrept spre camera mea dar sunt oprit de Laito și Kou.
Kou: Hey, Ayato poți vedea visele oamenilor ? Fincă tocmai ai desenat o fată de vis!
Laito: Poți să o mai spui o dată! Cine este această zeița cu păr alb ?
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Eu: Poate că are corpul unei zeițe, dar inima de piatră! Aceia este Artemis, am desenat o pertru a ști și voi cum arată.
Laito: Wow! Ea este fiica lui Slenderman ?
Kou: Ce mă!?
Eu: Laito explicăi tu, și după să le arăți desenul și băieților, așa vor ști să nu intre în discuție cu ea, prin pădure.
Laito: Bine, dar tu ce ai pățit ? Pari mai deprimat de cât dimineață.
Nu îi spun nimic și merg tăcut în camera mea, chiar nu vreu să le povestesc băieților de întâlplarea de astăzi. Intru în cameră și merg în duși unde dau drumul apei, rece peste mine și da încă am hainele pe mine.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Apa rece mă ajută să mă calmez, și să îmi limpezesc gândurile. După 20 de minute opresc apa și mă schimd în haine uscate, după mă duc la fereastră privind pădurea. Amintindumi de întâmplarea de la lac, am stat atât de pult la fereastră în cât noaptea șa făcut apariția și odată cu ea, au început și țipetele de frică și de ajutor venind din spre pădure. Închid fereastra și mă arunc în pat luând jurnalul, începând să îl citesc acest lucru mi-a adus înapoi zâmbetul pe față. Totuși sunt și niște pagini care erau scrise într-o limbă ciudată.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Când i am arătat aceste pagini lui Reiji, a spus că sunt scrise în Latina vechie, dar nu le poate traduce. Mă întreb ce este scris aici, de Yui nu a dorit să fie aflat, și mai important de ce ?
