O mie de şoapte şi de cântări
De muzica dedicată luminii.
Îndrumări spre viitor
Şi lupte contra firii.
O mie de visuri mărețe
Mă obligă să îmbrățişez culoarea vie
Amintirilor pictate în cioburi...
Amintirilor ce de fapt nu au nuanță.
Însă există o mie de motive,
Să mişc realitatea înecată de suspine.
Să rămân în trecut
Printre zecile de ruine.
Să nu mai am nicio legătură
Cu viața divină.
Mă laşi doar cu furtuni,
Şi-mi spulberi orice seninătate,
Când de fapt trebuia să-mi fii,
Strălucirea după moarte.
Nu-s o poetă
Să-mi învălui lacrimile în aur
Şi nici un înger
Care să te îndrepte spre bine.
Nimeni nu te poate scăpa
De amețeala cumplită,
Nici de poțiunea otrăvită
Ce te face să uiți cu mine
Orice clipă.
Mă urăşti...
O mie de şanse la picioare
Ți-am pus
Şi pe toate le-ai irosit.
Te-ai crezut un dumnezeu, dar
Lasă, trăieşte cu iluzia.
Eu am dispărut.
.
CITEȘTI
Mărturisiri la Apus
PoesiaViaţa este ca o poezie. Ori mergi într-o monorimă amplă şi perfectă, ori într-o controversă de încrucişare! Aici îmi deschid sufletul şi îmi opresc mintea să scot versuri cu nemiluita. Pentru că nu mi-am găsit acel ideal să mă asculte, am hot...
