O șansă să fii iubit

12

Autor Pov.

    -A fost distractiv ieri, a spus Taehyung, iar Jimin a pus farfuriile pe masă. 

    -Am serviciu. Nu le pot preda copiilor în timp ce sunt mahmur, a chicotit el puțin înainte să se așeze. Taehyung a zâmbit timid și a dat din cap. 

    -Ok, ai dreptate, a spus el, frecându-și capul. Oh, l-am cunoscut pe prietenul lui Namjoon, a continuat el entuziasmat, iar Jimin a ridicat din sprâncene.

    -Prietenul lui? Hm... te referi la cel care nu vine niciodată la cinele organizate de Jin? a spus cel mai scund, iar celălalt a dat din cap.

    -Se pare că are copiii și nu poate veni mereu.

    -Oh, dar am crezut că e mai tânăr decât Namjoon? a întrebat Jimin curios, iar Tae a dat din cap iar.

    -Da, nu este căsătorit. Să spunem doar că a făcut sex neprotejat și iubita lui nu a vrut să aibă grijă de gemeni, așa că i-a părăsit după un an. 

    -Și de unde știi tu asta? a întrebat Jimin cu o încruntătură, iar Taehyung doar a dat din umeri. 

    -Pur și simplu a spus Namjoon pentru că era îngrijorat că va rămâne mereu singur, a continuat el mâncând, iar cel mai scund s-a uitat la el. 

    -Trebuie să fie foarte mult pentru el să aibă grijă de doi copii și să și lucreze. 

    -Presupun. Dar lasă-mă să îți spun asta, a spus Taehyung, înghițindu-și mâncarea. Era atât de fierbinte încât aș fi lăsat oricare crush pe care-l am, dar a dat clar de înțeles că era acolo pentru ceva de o noapte și nimic mai mult, s-a bosumflat el la sfârșitul propoziției făcându-l pe Jimin să râdă. 

    -Ei bine, dacă i-ai fi spus, nu mai erai singur acum, a spus Jimin uitându-se la ceas. In fine, trebuie să plec. Ne vedem mai târziu?  a întrebat el și Taehyung a dat din cap.

    -Oh, am uitat să îți spun. Jin și Namjoon ne-au invitat la cină. Ei spun că e foarte important și trebuie să fim acolo, așa că întoarce-te mai devreme. 

    -Sunt mereu devreme? a spus băiatul, iar prietenul său și-a dat ochii peste cap. 

    -Da, să îți petreci trei-patru ore într-o cafenea cu pisici după nu înseamnă să ajungi devreme, a spus el, iar Jimin s-a bosumflat. 

    -Dar obișnuiam să stau mai mult... a spus Jimin, iar Tae a început să râdă.

    -Oricum, încearcă să vii astăzi mai devreme și putem merge mâine la cafeneaua cu pisici care îți place. 

    -Promiți?! a întrebat Jimin entuziasmat, iar cel mai înalt a dat din cap. Ok, ai promis! Mă voi întoarce mai devreme, a spus el înainte să plece, făcându-și prietenul să râdă.

    -Cred că și tu ai nevoie de o relație sau îți vei petrece toată viața crescând pisici, a murmurat Taehyung pentru el, continuând să mănânce.

----------

    Jimin a ajuns mai târziu la serviciu fiindcă și-a pierdut autobuzul. În timp ce se îndrepta spre intrarea principală a simțit o figură mică îmbrățișându-i piciorul pe la spate înainte ca o altă figură să se lovească de el. Asta l-a făcut să se clatine, dar o mână l-a apucat de talie ca să îl susțină. 

    -Scuze, ești bine? a întrebat o voce, ajutându-l să stea drept. 

    -Da... S-a întors ca să îl vadă pe Jungkook îmbrăcat în costumul său negru, având o expresie îngrijorată pe chip. Sunt bine, a continuat el, iar cel mai mare (Jungkook e mai mare decât Jimin în acest fanfiction) s-a aplecat înainte să se uite la copii săi.

    -Hymei! Jiwoon! Cereți-vă scuze! 

    -E ok, tu... 

    Cel mai mare l-a întrerupt.

    -Nu, trebuie să o facă. Haide, veniți. Cereți-vă scuze, a spus el pe un ton strict. Cei doi, fiind bosumflați, s-au aplecat în fața profesorului lor în timp ce-și cereau scuze. Privirea lui Jimin s-a îndreptat de la Jungkook spre copii, simțindu-se prost fiindcă au fost certați. 

    -Scuze, oppa... a murmurat Hymei, simțindu-și ochii lăcrimând puțin. 

    -E ok, scumpo, nu te îngrijora, a spus Jimin cu blândețe, mângâindu-i fetei părul. Jungkook a fost puțin luat prin surprindere de alintul pe care Jimin l-a folosit, dar l-a ignorat, întorcând-o pe Hymei spre el.

    -Hymei? a chemat el ușor. Jimin s-a uitat al el pentru câteva secunde și a văzut un zâmbet mic pe fața lui. Tonul lui era mai dulce și mai blând față de acum câteva minute. Știi cu ce ai greșit? a întrebat el, iar fata a scuturat din cap. Ai fugit și l-au îmbrățișat dintr-odată pe profesorul tău. El aproape a căzut și dacă ar fi căzut, s-ar fi rănit. Vrei să-l rănești? 

    Fata și-a scuturat capul.

    -Doar apropie-te de el cu mai multă grijă data viitoare ca niciunul dintre voi să nu se rănească. Ok, scumpo? a întrebat el, iar fata a zâmbit și dat din cap. Jungkook a zâmbit și el înainte să se ridice. S-a uitat direct în ochii celui mai scund. Scuze din nou, a spus el, iar cel mai tănar a scuturat din cap. 

    -E ok. Nu e vina lor. Și eu sunt mai neîndemânatic. 

    -Totuși... a zâmbit Jungkook timid, iar Jimin i-a zâmbit înapoi. Cel mai mare și-a frecat ochii, încercând să evite să se uite la Jimin care a observat cât de roșii și umflați erau ochii lui Jungkook. 

    -A plâns? s-a întrebat pe sine, privindu-l pe Jungkook cum își freacă gâtul stângaci. 

    -Eu trebuie să plec. Voi doi intrați înăuntru cu grijă. S-a întors să se uite la Jimin. Și tu... a spus el cu un zâmbet stângaci, făcându-l pe cel mai tânăr să se înroșească înainte să dea din cap. 

    -Pa, appa, a spus fata, luându-l pe Jimin de mână. Jimin chiar ar fi vrut să stea și să vorbească cu Jungkook care aștepta ca ei să intre înăuntru, dar deja erau în întârziere, așa că i-a urmat pe copii lui Jungkook fiind bosumflat, dar sperând că va avea șansa să vorbească cu el mai târziu.