O șansă să fii iubit

38

Autor Pov.

Taehyung era foarte stresat. Jimin nu i-a dat nicio informație despre băiatul cu care se întâlnea în câteva minute, doar i-a spus să se îmbrace frumos și să meargă la adresa pe care i-a trimis-o. Stătea stresat la una dintre mesele rezervate pe numele lui Park Jimin, ceea ce l-a enervat pentru că nu l-a lăsat să știe cu cine se întâlnește. Se uita pierdut la masă când o figură s-a apropiat de el. Un zâmbet mic a apărut pe fața bărbatului când a văzut cât de distrat era Taehyung. A făcut cu mâna și s-a aplecat aproape de fața lui, acaparându-i atenția. Taehyung a fost atât de surprins încât i-a scăpat un țipăt.

-Bogum... l-a chemat el ușor, odihnindu-și o mână pe piept. Ce faci aici? a întrebat el confuz, iar băiatul a zâmbit.

-Ei bine, în primul rând, îmi pare rău că am întârziat. Am luat astea pentru tine, a zâmbit el, întinzându-i un buchet de flori băiatului confuz. Erau gardenii albe frumoase înconjurate de salcâmi galbeni.

Era ceva simplu, dar i s-a părut perfect, ceva cu înțeles pentru amândoi. În momentul în care a văzut florile, a realizat tot, motivul pentru care Jimin nu i-a spus că este Bogum, verișorul lui Jimin. Mereu au fost apropiați dar n-ar fi gândit niciodată că cel mai mare l-ar plăcea.. ei bine, nu într-un mod romantic. Bogum era foarte stresat și nesigur. Știa că Taehyung are un anumit tip care îi place când era vorba de relație și fiind într-o relație, cu siguranță nu era el tipul său.

-Aș putea să plec dacă te simți inconfortabil. E doar Jimin... a spus că e șansa mea să spun ceea ce simt dar nu vreau să fac lucrurile să devină ciudate între noi, a mormăit el făcându-l pe cel mai tânăr să se uite la el.

-E ok, doar că sunt surprins, Nu m-aș fi gândit niciodată că ai putea avea sentimente romantice față de mine, a zâmbit Taehyung încet, uitându-se la buchetul de flori din mâinile sale. Sunt frumoase, mulțumesc, a adăugat el, zâmbetul crescându-i.

-Cu plăcere, a roșit cel mai mare, încercând să își ascundă rușinea, deschizând meniul.

-Gummy? l-a chemat Taehyung, puțin amuzat de rușinea băiatului. Cel mai mare a zumzăit în răspuns. Nu îl ți cum trebuie, a spus el, făcându-l pe bărbat să fie confuz. Și-a dat mai în jos meniul, încrucișându-și privirea cu a lui Tae. Meniul, e cu susul în jos, a adăugat el, un chicot ieșindu-i pe buze.

-Oh, a început cel mai mare să râdă, întorcând meniul. Nu mă mai stânjeni, faci să fie mai greu pentru mine, a spus el și Taehyung s-a uitat în jos, încercând să își ascundă zâmbetul.

-Eu, se simțea nervos, încercând să dea glas gândurilor sale. Sunt ușurat că ești tu? Îmi era frică. Eram stresat și foarte îngrijorat de cine ar putea fi, să fiu sincer... Văzându-te pe tine aici dintre mulți alții la care m-am gândit, mă face fericit... Niciodată nu am considerat că m-ai putea plăcea, dar în același timp nu mi s-a părut chiar așa ciudat când te-am văzut, a spus el, lacrimile ivindu-se în ochi. Cred că aș putea să mă las în mâinile tale, a chicotit el la propriile cuvinte, cel mai mare uitându-se la el.

O mână și-a găsit ușor drumul spre a sa.

-Mereu mi-a plăcut de tine. Și faptul că am șansa de a-mi spune confesiunea mă face fericit, a spus el cu un zâmbet care i-a făcut ochii să dispară. Băiatul era stânjenit, iar obrajii i s-au închis într-o culoare rozalie.

-Te urăsc. Ai același zâmbet stupid ca Jimin. E ceva de familie?

Bogum era surprins ,dar a început să râdă când a observat fața roșie a băiatului. Încerca să îl distragă de la expresia sa stânjenită, dar a eșuat.

-Presupun. Ce ar fi să comandăm? Am multe planuri pentru azi, a spus el, verificându-și ceasul.

-Sigur... a zâmbit Taehyung, luând meniul de pe masă.

Cei doi au continuat să fure priviri unul de la celălalt în timp ce se uitau în meniu. Taehyung s-a trezit alegând foarte multe feluri diferite de mâncare. Devenea tot mai confortabil. Părea să uite că e la o întâlnire, dar Bogum aprecia asta. Îi plăcea starea fără griji a lui Taehyung și, dacă ar fi vrut să mănânce tot, nu ar fi comentat din moment ce asta l-ar fi făcut fericit.