Capitolul 5

632 22 0
                                    

Capitolul 5

-Pentru ca te plac, idioato!

Poftim? Ce tocmai a zis? Ma prefac ca nu am auzit si ma intorc spre geanta in care am cartile si imi scot caietele de matematica.

-Cu ce incepem?

Paru surprins si in acelesi timp usurat ca am schimbat subiectul cred ca nu e asa de usor sa spui cuiva ca il placi. Se aseza langa mine si imi explica niste exercitii. Am fost surprinsa ca am inteles ceva ca de obicei ma prind mai greu.

Dupa vreo ora jumate pleca si eu eram gata sa intru in baie pentru un dus relaxant cand am auzit o bataie in usa.

-Parca nu voiai sa auzi de pregatire. se pare ca Niall are chef sa imi strice ziua.

- Da pe tine ce te intereseaza?

-Nu, ma gandeam cum ai ajuns sa faci pregatire ca tu de obicei ieseai din pepeni cand era vorba de asta. Sau iti place profesorul?

-Niall, iesi afara!

-Deci e adevarat.

- Nu te mai baga în treburile mele!

Nu a plecat asa ca am inceput sa ma gandesc la ceva. Perne.

- Heii, urlă revoltat, pentru ce a fost asta?

Ce bine l-am nimerit in cap!

- Iesi afara!

- Bine, bine. Artagoaso. ultima parte a zis-o mai in soapta crezand ca nu l-am auzit. Hey! alta perna in cap.

-Nu sunt artagoasa!

Si cu asta a plecat. Ce mi-as dori sa dispara de pe suprafata pamantului.

In sfarsit reusisem sa ma relaxez si iar aud un ciocanit in usa. Enervata, iau un prosop si mi-l infasor in jurul corpului si deschid usa nervoasa.

-Ce mai vrei Niall?

-Imi dai si mie un pix?

-Da tu nu ai?

-Nu le mai gasesc.

- Off ia de aici, spun in timp ce ii intind un pix.

-Mersi!

-Cu placinta.

-Placinta, ai?

-Niall doar iesi afara. spun si incep sa rad de fata pe care o facuse.

- Bine ia acum.

Toate momentele astea ma fac să-mi aduc aminte de copilărie. Niciodată nu ne-am înțeles, cel puțin ne respectam pentru faptul ca eram rude de sânge chiar. Undeva între 5 și 6 ani, s-a rupt legătură dintre noi. Fiind mai mica cu un an, dar dându-mă la școală în același timp cu el, s-a înfiripat o oarecare concurenta între noi. El era fratele mai mare, trebuia sa fie mai deștept. Și cu toate astea, nu în note se măsoară asta. Inteligenta este sub multe forme. Fiecare om se pricepe la ceva și nu trebuie judecat pentru ca nu se pricepe ca majoritatea copiilor la învățătură. Niall iubea sportul, dar uneori inhiba pasiunea asta pentru a trage tare de el la școală. Era o persoana bună, dar închis în el și nepăsător cu toată lumea, doar sarcasmul este de el și curiozitatea muult prea mare în legătură cu tot ce fac.

* * * * *

Nu credeam ca o sa-mi urasc atat de tare telefonul. Alarma lui nu e un lucru pe care ai vrea sa-l auzi de dimineata. De cele mai multe ori nici cele 10 alarme nu ma pot trezi. Da, 10, sunt o psihopata în devenire. Somnoroasă, îmi caut telefonul și îl găsesc pe noptieră, închizând într-un final alarma. Oare ce are în plan universul meu pentru mine azi?

*

Nu îmi mișc picioarele mai repede nici când clopoțelul sună de intrare. Mă indrept către dulapul meu și îl deschid ca să îmi pun geanta si imi iau cartile pentru ora de istorie apoi ma duc spre clasa. Deschid usa si ma mira cum ca profesorul nu e in clasa asa ca ma pun repede intr-o banca goala. Aparent am avut noroc și am scăpat de o alta cearta în care subiectul principal era cât de ne matinala sunt eu. Nu dupa mult timp intra si proful si incepe ora.

Dupa o ora plictisitoare in care doar m-am uitat la profesor cum sforaia am iesit afara unde am vazut-o pe Miruna plimbându-se prin curtea scolii.

- Hei! strig în direcția ei și ma vede imediat.

- Hey ce faci?

-M-am gandit sa plimb pe aici pe afara, tu ce faceai?

- Nimic am vrut sa iau o gura de aer.

- A, mergem mai are umpic si se suna ce ai urmatoarea ora?

-Engleza.

- Atunci hai stam amandoua in banca. nu stiu de unde atata energie dar nu ma deranja.

Ajunse in fata clasei intram si ne asezam intr-o banca mai in spate si nu dupa mult timp apare si profesorul. Toata ora am vorbit cu Miruna si in sfarsit am aflat numarul ei de telefon. Am impresia ca aici este un obicei ca profesorii sa doarma la ore.

Acum ne indreptam spre cantina si ne asezam la masa noastra si nu dupa putin timp apare si Niall care habar nu am ce face aici.

-Niall ce faci aici?

-Nu am voie sa stau in pauza cu sora mea?

- Zii mai repede ce faci aici!

-Imi mai dai un pix?

-Serios Niall ce vrei?

-Un pix.

- Bine ia dar nu-ti mai dai altu ca raman si eu fara pixuri.

- Mersi pa.

- Pa.

-Ce dragut e blondu!

- El, dragut? Vezi sa nu e cea mai enervanta persoana din lume si mai e si fratele meu.

Miruna nu a mai apucat sa spuna ce vroia sa spuna ca s-a auzit vocea secretarei.
Hanna James este astaptata in biroul directorului.

Ma intreb ce vrea de la mine oare vrea sa discutam despre ce s-a intamplat ieri la mine acasa? Nu, nu cred am fi facut-o ieri daca era ceva.

Cu aceste ganduri nu mi-am dat seama ca am ajuns. Deschid usa biroului si intru inauntru.

***

Impossible loveUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum