Capitolul 10
M-am despartit de el din cauza lipsei de aer si m-am asezat iar cu capul pe pieptul lui. Stiu ca era o greseala, iar daca afla cineva clar el ajungea la inchisoare. Gandurile mi-au fost spulberate de usa de la intrare care se trantise provocand zgomot. Am coborat speriata urmata de Alex, iar jos l-am vazut pe Niall nervos. Nu vreau sa cred ca deja a aflat de Kol. Si-a intors privirea catre noi:
- Imi poti spune si mie ce a fost in mintea ta!! se rastise catre Alex.
- Uite nu am putut sa ii spun ca nu are voie in scoala!
- Ba da puteai! Cea fost atunci cu tot teatrul de ieri?
- Niall te rog inceteaza. am rabufnit apropiandu-ma de el
- Cum sa incetez Hann. El l-a adus pe omul care ti-a distrus adolescenta mai aproape de tine!
- Hai sa nu o luam chiar asa. s-a auzit vocea lui Alex
- TU SA TACI! l-am oprit pe Niall ca sa numai spuna ceva si mi-am intors privirea catre Alex
- Alex te rog pleaca.
- Hanna..
- Te sun eu mai incolo dupa ce se mai linisteste.
- Stai linistita nu ai de ce sa mai astepti sa ma linistesc. si nu dupa putin timp s-a auzit usa trandindu-se.
-Niall..dar nu am reusit sa il mai opresc. Pff ..am urcat in camera ca sa ii iau servieta domnului director si am coborat jos unde Alex era putin ganditor.
- La ce te gandesti?
- Poate chiar a fost o greseala, Niall chiar are dreptate. si lasase capul in jos, dar i-am ridicat privirea catre mine luandu-i fata in maini.
- Uite, nu aveai de ales. Tu esti directorul si nu-l puteai refuza numai pentru ce mi-a făcut. Transferul era deja făcut.
- Pff dar..
- Niciun dar.., așa e viața. Eu una sunt okay cu asta.
- Ok. Oricum stai linistita ca nu o sa-l las sa-ti faca ceva.
Mi-a dat un pupic pe obraz si a iesit din casa. Ce ai facut Hann? Parca ai spus ca nu iti doresti asta. TACI! Ce constiinta am si eu. Am urcat in camera ca sa imi strang caietele si cand sa vezi un telefon suna de zor pe patul meu. L-am luat de pe pat si am observat ca nu era al meu. Alex..Din cauza ca tot suna am raspuns.
~Convorbire telefonica~
-Alo...am spus cu jumatate de gura.
-Off Hanna..ce naiba cauta telefonul meu la tine!
-Dupa ce ca ti l-ai uitat mai tipi si la mine! am rabufnit dupa cele spuse de el.
-Scuze. Ai raspuns la vreun telefon pe care l-am primit?!
-Nu.
-Ok ai ca vin in cateva minute sa-l iau. Si sa nu raspunzi la niciun telefon!
-Ok hai pa!
~Call end~
M-am intors pe calcaie indreptandu-ma catre bucatarie. Dar soneria telefonului iar ma intrerupse. Haide Hann asta iti doresti. Raspunde la telefon. Nu o sa se supere nimeni. Pff urasc sa imi ascult constiinta.
-Alo. am spus de data asta cu mai multa incredere
-Buna ziua, mi-l puteti da va rog la telefon pe domnul Williams este urgent?
-Alex nu este acum aici, dar imi puteti spune mie ce este.
-Ii puteti spune doar ca planul a esuat si sa ma sune urgent.
Deodata am simtit o respiratie calda pe ceafa mea. Atunci am inghetat. Am observat cum o mana imi smulsese telefonul din mana, iar mainile mele cazand pe langa corp. Nu avean curajul ca sa ma intorc. Eram constiienta ca am dat-o in bara. Ma rugase sa nu raspund la niciun apel, iar eu mi-am ascultat constiinta proasta.
-Ce ti-am spus Hanna?
-Stii ceva tu ti-ai uitat telefonul. Nu e vina mea ca am foat curioasa.
Nici macar nu stiu de unde a iesit acest tupeu din mine, dar clar trebuia sa imi para rau acum.
-Ti-am spus sa nu raspunzi la niciun apel! Si tu ce ai facut!?
-Vaii ce sa zic, zici ca ai fii un nu stiu ce mafiot si nu ai vrea sa ti se afle planurile de cacat!
Am iesit din bucatarie tratindu-ma pe canapea si spre surprinderea mea asa a facut si el.
-Tu nu plecai? l-am intrebat destul de sarcastica
-Te deranjez?
-Stii ca daca va veni Niall sau tata ei vor fii deranjati.
-Corect, ai dreptate. Haide ca plec si eu. si mi-a dat un pupic scurt pe buze pentru ca o voce ne intrerupse.
-Asa ar trebui!
M-am intors speriata catre usa. Vocea aceea. Oh nu..
-Tata..am spus speriata
-Alex poti pleca.
-Domnule va pot explica.
-Nu ai ce sa imi explici! Afara!
-Ne vedem maine la scoala. imi soptise Alex.
Dupa ce a plecat m-am indreptat nervoasa catre camera mea, dar vocea tatei ma oprise.
-Asta nu va ramane asa!
-Tata...
-Niciun tata! Maine ma duc sa vorbesc la politie. Asa ca i-ati adio de la profesorul tau. Atunci am vazut cum Niall intrase in casa. Asa ca i-am sarit in brate.
-Ce s-a intamplat? ma intrebat destul de speriat Niall
-A aflat tata.
-Adica si tu stiai si nu mi-ai spus nimic?
-Tata...a ripostat si Niall
-Niciun tata! Cum ai putut permite asta?
-Te rog nu...dar am fost intrerupta de Niall.
-Hanna dute in camera ta si culcate.
-Dar..
-Am spus ceva!
-Ok...
Am intrat suparata in camera si trandindu-ma pe pat dupa ce am inchis usa. Nu e posibil...Nu inteleg ce am facut! Cum nu intelegi te-ai sarutat cu directotul tau in timp ce taicatu va privea! MAI TACI! Urasc sa am o asa constiinta. Pana la urma am adormit, iar dimineata am fost trezita de razele soarelui. Pff am uitat sa trag draperiile aseara. M-am sculat din pat indreptandu-ma catre dulap alegandu-mi hainele pentru azi si ducandu-ma in baie. Dupa ce mi-am facut rutina de dimineata si m-am imbracat mi-am luat geanta si am coborat repede sperand ca tata nu este acasa si asa era si adevarul este ca nimeni numai era acasa. Am iesit din casa alergand catre scoala din cauza ca mai erau 6 minute si se suna. Am intrat in liceu si m-am indreptat direct catre biroul directorului chiar daca se sunase deja. Am apasat usor pe clanta si ca de obicei se afla pe scaunul de langa birou si semna niste amarate de hartii.
-Avem o problema! Tata vrea sa se duca la politie!
-Buna si tie. si imi zambi
-Poftim? In situati asta tu zambesti ?
-Am vorbit cu tatal tau si nu se va duce sa ma denunte. a spus in timp ce se apropia de mine
-Cum ai reusit sa-l convingi?
-Pai prima data nici nu a vrut sa ma asculte, dar pana la urma am ajuns la un pact. El nu ma denunta iar.....si s-a oprit putin ca eu sa-mi dau seama ce urma sa spuna si completandu-l
-Iar noi sa nu ne mai vedem...
