why wont you love me like i do?-yoonkook

17-La Date!

Jungkook :
Am coborât afară. În ușă mă aștepta Yoongi. Când l-am văzut am fost Jungshook. Damn! Nu știam că băiatul ăsta poate să arate aaatââât de biiiineee! Știam că îi frumos cum numai în vis ,un înger se arată,dar plin de dichis,nu l-am mai văzut niciodată.
Pentru un moment mintea mea a intrat în blocaj. Am pornit spre restaurant liniștiți. Am discutat despre tot felul de lucruri pe drum și chiar am făcut câteva glume la care am râs copios. Am ajuns după 15 minute la fițosul restaurante de la noi din oraș. Când am ajuns amândoi am rămas Jungshook:
-Hobi-hyung?zic eu când îl văd pe Hobi servind mâncarea la o masă.
Mă uit către Yoongi și văd că era cu gura până în pământ.
Când Hobi ne-a observat a făcut semn cuiva și a venit înspre noi.
-Masă pentru doi?spune el zâmbind cu acel minunat zâmbet în formă de inimioară.
Yoongi îi dă un cot subtil în coaste .
-Puteai să-mi zici că lucrezi aici ! strigă el șoptit.
-Au! Nu te enerva! Am vrut să vă fac o surpriză! Eu voi fi chelnerul vostru azi , stimabili domni ! Tehe!
Hobi ne-a dus la masa noastră să ne așezăm,iar apoi ne-a dat meniul . Eu am comandat sote de ciuperci cu friptură în timp ce Yoongi și-a comandat paste carbonara.
-Și băuturi? spune Hobi.
-Ai vreo recomandare? întreb eu
-Sprite!
.
.
.
(După ce a ajuns mâncarea)
.
.
.
Yoongi:
Xhshjshshhxndbnxkksjwkkakakbshakk. Nici pastele mele nu-s la fel de fierbinți ca Jungkook. Abia mi-am putut lua ochii de pe el cât timp mâncam.
Am vorbit,am râs ,am mâncat,am plătit consumația și am plecat . Pe drum am ajuns în dreptul parcului în care eu și Kookie ne jucam când eram mici. Jungkook mă trage de mânecă.
- Yoongi-hyung, eu nu vreau încă să plec acasă. Hai pe leagăne!
Ochii lui mari erau ațintiți în ai mei și mă pierdeam încet.
-O-Ok...
Ne-am așezat pe leagăne și Jungkook a început să vorbească.
-Ști ceva , Yoongi? Am tot simțit că îmi lipsește ceva până acum ,poate de aceea personalitate mea a mai dat rateuri. De când sunt înapoi aici mă simt complet.
Mi-a luat mâna în a lui și din nou m-a privit profund în ochi.
-De când te-am regăsit ,am regăsit și ceea ce îmi lipsea.
.
.
.
Notă: Îmi pare rău pentru capitolul ăsta scurt.  Mulțumesc în continuare tuturor că citiți cartea . Vă iubesc! Noapte bună tuturor. Cu iubire , Autor-kun!