Pacatele lui Flavio Ricci

Ma pierd in minciuni

Perspectiva Liev

Marcus pare singurul care nu e palid la fata, dintre noi toti. Am fost mirat sa constat ca Charlie arata la fel de mizerabil ca si mine. Banuiesc insa ca motivele sunt diferite in cazurile noastre.

-Ce tot faci in fata? ma intreaba cand am trantit portiera de la masina in urma mea.

-M-am asezat pe un scaun, chiar nu se vede?

-De ce nu ai sta cu Marcus in spate? Baieti, chiar exagerati, deja. Certurile astea idioate dintre voi ar trebui sa inceteze. Nu va aduce vreun beneficiu niciunuia din voi.

Chiar atunci Marcus se strecura si el pe bancheta din spate. De indata ce se tranti, pe spate, am vazut cum se schimonoseste o clipa de durere. Banuiesc insa, ca anumite lucruri nu se pot masca atat de usor. La fel ca si anumite greseli. Constat din grimasa pe care se straduieste sa o reprime ca am fost prea dur cu el noaptea trecuta.

Firar, cum suna asta. Ma lipesc atunci cu capul de geamul masinii. 

"Nu te gandi la noaptea trecuta. Goleste-ti mintea. E doar o greseala, ce-a fost intre voi."

Macar daca as fi fost beat, cu adevarat. Daca probabil ar fi gandit putin, s-ar fi prins ca nivelul meu de toleranta la alcool e destul de ridicat. Mai ales ca beau si VODKA. Nu ca voi sta acum sa ii spun acest detaliu.

-Voi doi chiar aveti o relatie de cacat, stiti? o tranti atunci serios Charlie. Si vad cum infige in forta cheia in contact.

-Vezi, poate ramane blocata acolo. mormai Marcus atunci incruntat.

Am rosit atunci si mai puternic. Ochii mei se fixara asupra mainii lui Charlie. Dar, mintea imi zbura la vorbele lui din camera.

"Liev, cat de des te minti tu pe mine? "

Inchid ochii epuizat. Vreau sa pot sterge si eradica noaptea trecuta. Dar nu imi doresc. Fiindca stiu ca va fi singura noapte petrecuta in doi.

"-Ma amuzi asa de tare, Liev. Chiar vrei sa cred ca doresti sa te razbuni pe mine, asa mult, fiindca Lili se da la mine? 

-Nu, ci fiindca stiu ca tu vei ceda.

-Fie, atunci fa-o. Nu te voi opri. Deja, stii. Noi ne spunem mereu totul. Dar, eu mai stiu ceva. O sa negi asa pana vei muri, probabil. Nu ca imi pasa. Cum alegi sa traiesti. E si traitul intr-o minciuna o viata. Dar, ce viata, insa. 

-Atunci?

-O spun fiindca imi pare rau. Si chiar vreau sa te indrepti. Pana nu e prea tarziu. Nu o iubesti pe Lili. Si ti-a mers prost cu toate fetele, fiindca tu ai cautat mereu altceva. Insa, refuzi sa accepti adevarul. Te-am vazut, Liev. CELE MAI PERICULOASE MINCIUNI SUNT CELE PE CARE TI LE SPUI TIE INSUTI. Nu uita. 

-O iubesc pe Lili! 

Ochii lui inchisi ma fixara cu privirea. Parul sau blond, ii intra atunci in ochi. 

-Chiar sper sa fie asa, Liev. Fiindca nu vreau sa suferi, vesnic. Din pricina ca te neglijezi. Pe tine, cel adevarat."

Inghit in sec. Si simt cum lacrimile imi inteapa ochii.

-Da si tu pe niste muzica. ii aud vocea seaca a lui Marcus. A revenit la vechea sa purtare. Niciodata nu se schimba nimic legat de el.

Oare ce tot sper?

Imi amintesc de noaptea dinaintea mortii lui Flavio. Si de faptul ca am fost impreuna cu el. Imi amintesc de gura lui lipita de urechea mea.

-Esti asa important in viata mea, Liev. Chiar nu poti sa vezi?