Visul unei cariere muzicale pare a fi doar o amăgire pentru un tânăr sărac de 18 ani, care lucrează pe bani puțini la un service auto, însă acest lucru nu le stinghereşte pasiunea lui și colegilor săi de trupă. Când speranța trăiește, prieteniile se...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Între timp, în vreme ce Duncan era ocupat la studio cu băieții și își dădea seama că îi vor mai trebui niște bani pentru consultația Altairei, Vivian — care nu mai știa nimic de Alta sau Duncan — stătea acasă și încerca să înfrunte senzația de dor care o măcina. Nu îl mai văzuse pe băiat de câteva zile, iar el nici măcar nu sunase și nici nu răspundea la telefon, iar Viv începea să își facă griji pentru el.
Se gândi că poate e doar foarte ocupat cu albumul lui și nu voia să fie sâcâitoare sau prea băgăcioasă, așa că într-o zi, după ce își pierduse toată dimineața citind, se hotărî să accepte invitația Elenei — prietena ei — de a ieși în oraș, deși se simțea cam apatică și se gândea întruna la Duncan.
— Unde te duci, Viv? o întrebă mama ei când se pregătea să iasă din casă.
— Mă văd cu Elena, îi răspunse fata sinceră și puțin grăbită, pentru că urma să cam întârzie.
Femeia își privi fiica atentă și dezaprobatoare, analizându-o cu buzele atât de strânse încât părea că tocmai mâncase o lămâie.
— Sigur? Sau te duci să te întâlnești cu băiatul ăla care ți-a luat mințile?
Viv se întoarse spre ea și se simți deodată nervoasă și rușinată. Mama ei îl displăcea pe Duncan atât de mult, încât nu îi pronunța nici măcar numele, în timp ce culmea, tatăl ei spunea că "e un băiat muncitor și respectos care se poartă frumos cu Viv și nu are importanță că e sărac."
Și totuși, cu toate că părintele ei își exprima dezaprobarea în privința relației ei, Viv nici măcar nu era atentă, căci fraza "ți-a luat mințile" o făcu să își aducă aminte de felul în care el o strângea în brațe cu nebunia lui specifică, cum atunci când o săruta îi simțea inelul din buză — care la început nu îi plăcuse deloc și acum considera ca Duncan arată enervant de bine cu el — sau cum o privea în ochi și îi mângâia picioarele sau spatele când stăteau întinși în pat sau pe covor, așa cum un infractor ar fi dat o spargere la bancă uitându-se în acelasi timp în ochii polițistului care îl privește.
—...şi ce responsabilă erai înainte, Vivian. Nu te lăsai cucerită de nimeni, iar acum ai intrat în priză pentru unul care n-are nici după ce bea apă.
Fata era gata să îi ia apărarea iubitului ei, însă realiză două lucruri: că întârzie și că mama ei nu se va da oricum pe brazdă, așa că îi spuse calmă și serioasă:
— Mami, știi că nu te mint niciodată. De asta îți spun că sunt cu Duncan și că nu am de gând să mă despart de el oricum. Dar acum mă duc să mă văd cu Elena și îți spun adevărul. Pot să plec? Mă așteaptă deja.
Femeia o privi câteva momente și decise să o creadă. Atunci fata primi acordul să părăsească casa și peste jumătate de oră, se afla deja în parc cu prietena ei, stând pe o bancă în fața unei fântâni arteziene.
Elena vorbea precipitată despre nedreptatea care i se făcuse prin interzicerea de a mai merge în tabăra din august, dar Viv, care detesta oricum taberele, nu se putea conforma deloc la o conversație și se gândea întruna la Duncan al ei.
— Luasem bilete de tren pentru zece august și aveam să mergem la munte...
Elena vorbea, însă în mintea lui Viv nu se derula decât o scenă cu mult iubitul ei mecanic care își zdrăngănea chitara parcă electrocutat, într-un mod atat de ciudat încât devenea insuportabil de atractiv.
—...dar apoi pur și simplu nu mi-au mai dat voie să merg pentru că...Viv, mă asculți?
Vivian tresări brusc și își ceru iertare încurcată și zăpăcită:
— Scuze, Elena, dar nu pot să-mi iau gândul de la Duncan. Simt că vreau să îl omor în bătaie și în săruturi simultan.
Elena zâmbi amuzată și oftă:
— Mda, știu cum e...
Înainte ca fetele să-şi mai poată termina conversația, Vivian îi zări pe Seth și Oz traversând parcul și se ridică în fugă de pe bancă alergând spre ei. Cei doi fură luați prin surprindere, însă o salutară drăguț pe fată, care le zâmbi înapoi și după câteva minute scurte în care schimbară niște replici uzuale, Viv îi întrebă:
— Și ăm...știți...știți ceva de Duncan? N-am mai dat de el de câteva zile...
— E destul de ocupat cu înregistrările ca și noi, dar cred că a uitat să te sune din cauza că sora lui se simte cam rău, zise Seth. Știi, Viv, îmi dau seama că nu ar trebui să îți spun asta, dar Duncan încearcă să strângă bani ca să o ducă pe Alta la un medic mai bun...fetița e într-o stare destul de gravă și cam și aiurează...
Lui Vivian aproape că i se tăie respirația când auzi.
— Ce vrei să spui?
— Nu știu exact ce are, dar...poate e din cauză că e obosită oricum. În fine, mă tot încurcă pe mine cu Oz și nu își mai recunoaște colegii de clasă.
Vivian își dădea seama că asta nu se poate întâmpla doar din cauza faptului că ești obosit. Ah, Duncan și mândria lui o mințiseră ca să nu îi ajute cu bani!
Fata le mulțumi băieților pentru că îi spuseseră, apoi luându-şi la revedere de la ei, se scuză Elenei și părăsi parcul în grabă.
