Visul unei cariere muzicale pare a fi doar o amăgire pentru un tânăr sărac de 18 ani, care lucrează pe bani puțini la un service auto, însă acest lucru nu le stinghereşte pasiunea lui și colegilor săi de trupă. Când speranța trăiește, prieteniile se...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Următoarele zile familia Redmon a constat că tratamentul Altairei își făcea încet încet efectul. Duncan și mama sa erau foarte atenți și se duceau pe rând la fetiță — cu măști chirurgicale pe față ca să nu se infecteze, deși riscul nu era atât de mare din moment ce amândoi făcuseră deja scarlatină în copilărie — și îi dădeau antibioticele la orele stabilite.
Cu toate astea, izolarea ei se simțea cumplit, căci acum casa părea mult prea tăcută fără râsetele ei de copil și harababura pe care de obicei o făcea în jur.
Acela fusese timpul în care Duncan realiză cât de mult o iubește pe Alta și cât de ciudat se simte fără mustrările ei. Se simțea oribil pentru că nu o dusese la timp la doctor, vinovăția și regretul fiind o povară grea și apăsătoare, însă mama lui îl consola și îi amintea ca fetița face progrese și că e convinsă că se va face bine curând.
Sfârșitul lunii iulie, un sfârșit canicular, îi găsi pe băieți în studiourile Early Sunset Records, așezați cu toții pe o canapea roșie din piele. Așteptau cu toții lansarea albumului, un proces care se afla în desfășurare, iar entuziasmul și nerăbdarea îi stăpânea pe toți.
De asemenea, filmaseră trei videoclipuri pentru trei dintre melodiile de pe album, iar acum aveau să apară la MTV. Ei trei, la televizor. Băieții care acum câteva luni aveau fel de fel de servicii ciudate și nestatornice — cu excepția lui Duncan, care lucrase doar la service-ul domnului Gill — care nu mâncau nimic în anumite zile şi care se simțeau în culmea fericirii când cineva de la Aliens îi felicita pentru reprezentație...aceeași băieți aveau să apară la televizor și la radio și să lanseze primul loc album.
— Vă dați seama că viețile noastre se vor schimba complet după asta? căzu Oz pe gânduri, nevenindu-i să creadă că înregistraseră cu adevărat Ultraviolet.
— Sau poate că nu se vor schimba și o să vindem doar trei albume în toată lumea, zise Seth cu un rânjet care emana clar dorința de a-i necăji pe ceilalți doi.
Duncan și Oz îl priviră pe Seth dezaprobator, care se porni apoi pe un râs colorat.
— Haideți să jurăm ceva, sparse apoi tăcerea Oz, privindu-i serios pe cei doi. Dacă albumul va avea succes, nu vom deveni niște îngâmfați nenorociți. Iar dacă nu va avea succes, nu o să renunțăm la muzică sau la trupă.
Seth și Duncan căzură de acord cu această învoială, apoi cei trei dădură mâna unii cu alții hotărâți.
Imediat după uşa se deschise cu putere, lovindu-se de perete, iar un James Dake în culmea fericirii apăru în prag, cu un zâmbet larg și cu șampanie în mână.
— Felicitări, băieți! Ultraviolet a fost lansat!
În următorul moment, strigătele și îmbrățișările umplură studioul, iar producătorul fu și el prins într-o îmbrățișare de cei trei adolescenți zvăpăiați, cărora inimile le băteau cu o putere inimaginabilă. Se simțeau deodată plini de energie, capabili să dărâme un munte, căci adrenalina era responsabilă pentru reacțiile lor sincere şi nebunești.
— Stați, stați, nu vreți să vedeți posterul? zise Dake și începu să desfacă o hârtie mare, rulată.
Era posterul care anunța concertul lor de debut pentru promovarea albumului. Avea să aibă loc în octombrie, iar posterele urmau să fie afișate pentru a anunța oamenii despre asta. Băieții se înghesuiră nerăbdători să îl privească, iar Oz se emoționă cumplit când își văzu fața acolo. Imaginea îi înfățișa pe cei trei îmbrăcați în geci de piele și bocanci, cu un titlu mare scris jos "Ultraviolet", iar deasupra lui, cu litere groase și cu un font atractiv, "Forbidden Abyss". În josul paginii erau bineînțeles detaliile despre concert.
Băieții erau foarte încântați de el și chiar se amuzară pe seama faptului că Duncan, care în imagine stătea în mijloc, era pus mai în față pentru a părea mai înalt.
— Arată grozav! țopăi fericit ca un copil Seth. Vă iubesc pe amândoi! şi îi luă de după gât pe Oz și Duncan, stârnindu-i râsul producătorului.
— Ei bine, Seth, Duncan, Oz, nu mai rămâne decât să repetați și să așteptați reacțiile oamenilor. Nu știu de ce, dar presimt că albumul ăsta va fi un succes!
Și James Dake nu se înșela. Avea să fie cu adevărat un succes, iar băieții nici măcar nu știau cât de faimoși aveau să devină.
