Luna stă pe malul mării

Câteodată jur că îmi vine să urlu

Câteodată jur că îmi vine să urlu,
Să mă duc în vintrele liniștii
Și să o sfârtec cu dinții,
Să mușc din lumina ei puternică,
Aidoma suflului aprins,
Când urlu din toți plămânii,
Din toate alveolele,
Din toată limfa.