Din iad in Rai și invers

Capitolul 22 Taxi

Ștefan devine tot mai distant față de mine, dar nici eu nu îndrăzneam să mă apropi. Deși iubeam din adâncul sufletul meu, preferam să-mi înăbușesc sentimentele într-o Mare de regrete, care mă arde...

Stau singură pe marginea patului și îmi studiez gândurile, mă simțeam a nimănui, mă simțeam pierdută în propriile gânduri. Disprețuiam faptul că el a zâmbit toată noaptea în fața telefonului... Mă simțeam înșelată... Poate ar fi trebuit să intervin, să fac o criză de nervi, poate așa îl trezeam la realitate... dar n-am făcut nimic, am rămas tăcută, doar eu vorbind cu mine însămi, certându-mă pentru această lipsă de comunicare dintre noi doi... E o prăpastie uriașă, mi-ar trebui o forță supranaturală s-o pot trece, dar nu pot de una singură, am nevoie de el și de iubirea lui. Am atâta nevoie de el, de ochii lui albaștrii și de îmbrățișarea sa pe corpul meu... Am atâta nevoie să-mi fie din nou baza, alinarea și sprijinul de altă dată...
De ce n-am putere să lup cu mine însămi pentru tine?

El dormea așa liniștit, acum, în partea lui de pat, doar părul său blond părea că nu-l ascultă. Adoram așa de mult diminețile lângă el, mă acoperea cu sărutări dulci alungându-mi frustrările. Îmi lipseau așa de mult acele dimineții...

Îl privesc cum doarme și aș mai sta să-mi las ochii să-i admire somnul, dar trebuie să mă pregătesc de muncă... Anostă dimineață, nici cafeaua n-are gust...

Mă îmbrac și plec la firmă, afară cerul era destul de luminat ținând cont că e ora 5 jumate...
Toată ziua m-am gândit la noi, nici nu m-am putut concentra asupra muncii mele obișnuite. De aș putea da timpul înapoi acum aș spune " Da" acelei cereri în căsătorie...
Am avut noroc că n-am avut de lucru prea mult azi, am rămas fără piese la jumătatea programului, fiind nevoită să plec acasă.

Plec acasă scufundată printre gânduri, mergeam singură pe drum, iar cu Stela n-am mai vorbit de atunci, ne-am tot evitat, azi n-am văzut-o deloc.

Când ajung în apartament aud niște zgomote ciudate, printre care și o voce de femeie cunoscută. Intru în dormitor și rămân șocată de ceea ce văd, erau haine aruncate peste tot prin cameră... Ștefan era în pat cu Stela, m-a înșelat cu cea mai bună prietenă a mea... Mă simt trădată de amândoi și mă doare groaznic, e o durere ascuțită care îmi sufocă inima. De ce ea, de ce tocmai ea? Durerea pe care o simt e la fel de dură de parcă mi-aș înfige un cuțit încins în inimă.

N-am făcut niciun zgomot, dar ei au auzit ușa de la cameră și au remarcat prezența mea. Am rămas tăcută sub privirile lor. Ce rost m-ai au cuvintele când am o astfel de scenă în fața mea? Am preferat să plec fără să fac scandal.

Ies în drum și fumez o țigară încercând din răsputeri să-mi opresc lacrimile. Ei eu rămas amândoi, niciunul n-a venit după mine, nici măcar el...
Opresc primul taxi pe care îl văd și mă urc în el cu gândul să plec. Aveam de gând să plec la părinții mei. Am mers ceva timp după care mi-am dat seama că n-am ce căuta acolo, ei nu m-ar fi primit, m-ar fi bătut, huiduit și m-ar da pe poartă afară.

- Întoarce mașina! îi spun șoferului

Șoferul întoarce mașina. Nu aveam unde să mă duc, singura soluție era să mă întorc înapoi. Am intrat în apartamentul lui, Stela nu mai era acolo. El rămâne tăcut și mă privește cu uimire.

- Vreau să-mi găsești cu chirie să mă mut! îi spun

- Vrei să pleci?

- De ce aș rămâne?

- Așa e, doar nu contez pentru tine... îmi răspunde el

- Cum ai putut să mă înșeli cu cea mai bună prietenă a mea?

- N-am putut rezistența avasurilor ei!

- La mine nu te-ai gândit! Te urăsc!

- Eu te urăsc! Nu m-ai iubit niciodată! îmi spune el

- Tu nu mai iubit, am fost o proastă în ochii tăi!

- Tu ești iubirea vieții mele! Dar ai ales să te c*** în sentimentele mele! Ți-ai bătut joc! De ce? De ce nu vrei să te măriți cu mine?

- M-ai înșelat! îi spun și plec