Din iad in Rai și invers

Capitolul 27 Sărbătorește ziua mea!

Perspectivă Ștefan

Am ajuns acasă, apartamentul meu era
gol, dar peste tot mirosea a parfumul ei...
Trag aer adânc în piept și intru în dormitor.

Mâine este ziua mea, vreau să-mi petrec ziua cu ea. M-am gândit deja la o mică petrece, mai mult ca o ieșire. Am fi fost noi și încă un cuplu.
Am sunat- pe Maria dis-de-dimineață:

📲
| Maria: Ce vrei?
| Ștefan: Vreau să-ți petreci ziua cu mine?
| Maria: Esti nebun?
| Ștefan: E ziua mea și vreau s-o petrec în ta...
|Maria: Și eu ce îi soun lu' Alin?
|Ștefan: Ești fată deșteaptă, găsești tu ceva! În 20 de minute sunt la tine!

Perspectivă Maria

Mi-am sunat o prietenă care să vină la mine. În caz că venea Alin și întreba de mine, ar fi găsit ea o scuză, ceva...

M-am îmbrăcat, m-am aranjat și am ieșit. Apare și Ștefan, puteam să-i văd zâmbetul plin de fericire... Mi-am dat seama cât de mult îl iubesc și când de fericită sunt să-l văd zâmbind!
Oprește mașina în fața mea.

- Hai, draga mea, urcă!

Avea un zâmbet așa de minunat, îmi era imposibil să nu-i zâmbesc și eu.
Am urcat un mașină și mergem acasă la Florii, o prietenă de-a nostră. Ne-am petrecut ziua cu ea și cu iubitul ei.
Ne-am plimbat, am discutat. În ochii lor eu și Ștefan formam un cuplu, nu-i de mirare... Ne-am tot sărutat, ne-am tot îmbrățișat și am făcut poze. Pentru câteva clipe am uitat că el... nu-mi mai aparține mie... Am uitat cât de fericită eram cu el, doar un lucru nu l-am putut uita... n-am putut uita iubirea pe care i-o port în suflet.
Eram curiosă între gânduri când o aud pe Florii:

- Ștefan, trebuie să tai tortul acum! îi spune zâmbind

- Eu vreau să tai tortul cu Maria! Și nu-l tai aici!

- Dar unde vrei? îl întreb curioasă

- La locul nostru preferat...

Știam că se referă la acel loc înalt de unde poți vedea tot orașul. Am mers acolo, am pus împreună mâna pe cuțit și am tăiat tortul.

- Sper că ți-ai pus o dorință! spune iubitul lui Florii

- Am doar o singură dorință... spune Ștefan în timp ce mă privește

- Ar trebui să merg acasă! îi spun scurt

Ștefan îmi aruncă o privire dezamăgită și este de acord să mergem. Pornește mașină, tot drumul am discutat lucruri mărunte. Mi-a dat impresia că aștepta ca eu să-i și un ceva anume, dar eu am tăcut.
Când am ajuns, vreau să cobor din mașină:

- Am ajuns, trebuie să cobor...

- Pa! îmi răspunde scurt

Cobor repede din mașina, eram dezamăgită de răspunsul lui. Așteptam un altfel de răspuns, dar nu puteam să spun eu ceva, îl consideram pe el vinovat. Zâmbetul mi-a dispărut imediat cum am ajuns în apartament.

Perspectivă Ștefan

Eram dezamăgit... când mi-am pus o dorință am încercat să-i dau Mariei de înțeles că tot ce-mi doresc este...ea... Dar n-am primit răspunsul pe care mi-l doream, poate ea chiar îl iubește pe Alin. N-am să renunț așa ușor la ea, ca să renunț, trebuie să-mi spună ea în față că nu mă mai iubește. Că să mă opresc și să n-o mai iubesc, trebuie să-mi smulgă inima din piept. N-o să mai pot  iubi pe nimeni... Ea e unică!