AL ŞASELEA SOARE

Capitolul 33

Tăietor de capete?

-Să vă vedeţi feţile, copii! Când m-am angajat la palat, mi-au greşit locul cu al unui băiat şi în loc de chelneriţă sau bucătăreasă am ajuns tăietore de capete. Am ajuns aici cu greu, fiul mijlociu al împăratului era foarte crud , dar ne-am împrieteni şi am decis să nu-mi schimb postul. Când a început revoluţia din partea altor elfi, noi am fugit în cea mai apropiată pădure, iar ea ne-a adus aici şi acum locuim şi muncim aici. Locaşul şi bulevardele de lângă aparţin nouă, elfilor. Fii de mult timp aici pot să spun că foarte rar natura şi timpul oferă grote de iepuri* pentru a ajunge aici. Însă nu noi am fost primii pe această lume, ci Dinastia Soarelui şi Şerpilor. Voi faceţi parte din Dinartia Soarelui şi sper că ştiţi că primul Soare a fost zeiţa Artemida, ea nu este aici, pentru că e zeiţă şi ei au un alt loc deasupra noastră. Măiestatea sa Silver şi Aghata locuiesc pe la începutul bulevardelor, dar nu mai aud nimic de ei, cu ei locuiesc şi Măiestatea sa Gason şi Beta, dar Soare nu a vrut să locuiască cu ei spunând că aşteaptă pe cineva să vină, ască procurase o casă mai aproape de poartă. După cum am aflat câteva luni în urmă la el a venit o fetiţă roşcată...- spuse ea.

-E mama noastră!- spuse ferm Arzon.

-Ba nu, credemă nu e mama ta. Dar eu nu vreau să fac certuri cu tine, îmi placi aşacă trec la Dinastia Şerpilor. Ei mereu erau şapte ca numărul eroilor, dar nu mereu a fost aşa! Abraxis- zeul eroilor, era unul, iar ei erau şapte. Dar el nu a trebuit să-i înfrunte Legea ia exilat pe insula Lunei Roşii, dar nimeni nu ştie cum mereu scapă! Ei, faţă de eroi şi Sori sunt nemuritori. Xenurion- e cel mai periculos din toţi, se auzeau zvonuri că el are o fică, dar nuştiu dacă e drep. Fitzory- e un hibrid urât, chiar foarte! Acoose- nuştiu cum, dar stăpâneşte lumina şi are un fiu, dar despre care se pare că nu ştie nimic, Hori şi Kailas, ah şi mai este Indivar şi Bovar. Ei aici au rămas doar un timp, dar casa lor e chiar prima! Şi sd zvoneşte că drumul în lumea asta, pentru ei e închis.

Karmen se foieşte în scaun. Încep să observ că ceva nu-i înregulă. Dexter, dădea o sumedeni de întrebări!

-Hei, eşti bine?- o întreb pe Karmen.

-Ce era în păhar?- spuse ea şi se clătină. Ea băuse absolut tot. Iau păharul şi miros,alcool.

-Nu ai mai băut alcool?

-Ba da, dar...- îşi sprijinise capul de umărul meu.

-În curând o să plecăm.- o liniştesc eu.

-Deci, Dinastia mea!- spuse Berrto- Noi suntem nişte străjeri din lumea veche. De obicei ne foloseu zânele, pentru a le apăra copii şi palatul. Eu şi familia mea am ajuns aici dândumi viaţa pentru copii Zânei Doro, dar din păcate tot nu au supraveţuit şi aici nu au ajuns, mă întreb unde o fi. - relatase povestea sa Berrto.

-Ah, bine că mi-am amintit, Lumea Cealată este condusă de o zeiţă : Xelagra. Ea a creat lumea din cenuşă şi scrum dând o parte din ea pentru a apăra pe cei ca noi, cei care se pot întoarce pentru a restabile dreptatea. Nu se cunoaşte cine sunt părinţii ei,şi câţi ani are, dar e nemaipomenit de frumoasă şi puternică.

Brusc se aud paşi apăsţi a o pereche de pantofi. În cameră intră o doamnişoară de vârsta lui Luca. Îmbrăcată într-un costum negru. Părul ei era frumos aranjat după urechi, avea ochi negri goi, lipsiţi de orice.

-Văd că povesteşti oaspeţilor despre mine.- spuse zeiţa.- Îmi trebuie 5 sticle de vin.

-Doamnă ,poate vreţi mâine de ziua festivităţii?- spuse respectuos Cynfia.

-Atunci dă-mi una.-spuse Xelagra şi se întoarse cu spatele.

-E din...ceramică...- spuse Arzon.

-Da. Se spune că numai corpul făcut din ceramică ia mai rămas după ce a creeat Lumea Cealaltă.- spuse Cynfia- Se spune că ea nu mai există...

Cum din ceramică... Nu pot să cred, o zeiţă din ceramică, dar eu asta nu am văzut, ci a văzut-o doar Arzon, de ce? Întorc capul pentru ai privi pe fraţi.Observ ceva foarte straniu, Klio este interesat se zeiţă? Îşi mai alege şi el, câte o domniţă stranie. După ceva timp se observă că lumea începe să adoarmă, în special Dexter a pus capul pe masă şi doarmea dus. Cynfia ne-a spus că mai putem veni odată ca să finiseze de povestit, Klio a fost deacord. Trebuia de văzut cât de dezamăgit era când Xelagra a plecat. Karmen încerca să nu doarmă. Câd am pornit acasă am avut parte de o privelişte stranie. Afară era întuneric, însă casele lumina straniu, ca ziua. Berrto spuse ca sufletele celor de aici mereu luminează, sunt fericiţi şi mulţumiţi de viaţa pe care o duc. Berrto a plecat acasă,iar noi am rămas şocaţi văzând o maşină în faţa casei.

-Avem oaspeţi sau pe noi ne duc undeva?- întrebă Arzon înclinânduse în stânga pentru a vedea în faţa maşinii.

- Băieţi, noi toţo vom locui la bunici voştri la locul unde şi trebuie să fie Dinastia Soarelui. -spuse tata.

Îmi şi zăngănea în cap fraza Cynfiei că mama nu e defapt mama noastră, de asta cam toţi se îndoiau mai ales datorită lui Klio şi a vânzătorului nebun din Oxion, dar de unde să fi ştiut aşa o infotmaţie Cynfia?!

-Putem pleca mai repede? Dextere deja doarme!- spuse Dylan.

- Asta e, hai urcaţi.- ne deschise uşa tata.

Am mers mult cu maşina şi am făcut o concluzie lumea asta chiar e mare. Pare că e un mic orăşel, dar călătoria a durat atât de mult încât au adormit toţi, chiar şi eu aţipisem uşor. Maşina frânează brusc în faţa unei case cât 3 şi tata ne spune să coborâm. Mama o observă pe Karmen şi o ajută cât mai repede posibil. O casă impunătoare din cărămidă gri cu uşa şi geamurile negre. Frumos nu-i nimic de spus. Treaba era că nu cunosc nimic , doar numele , trămoşilor mei, şi asta sună straniu nu? Dar mai straniu e faptul că ei deja mă cunosc...