⊶19⊷

80 11 1
                                    

❍❍❍❖ 😇😈 ❖❍❍❍

Au trecut zile fără ca măcar să mai încerce. La fel au trecut și nopțile fără ca măcar să realizeze. Timpul nu așteaptă, trece într-o clipită.

Primele săptămâni au trecut mai greu. Multă bautură, disperare, suferință. E ca și cum ai trece printr-o despărțire, poate și mai rău totuși ce clișeic cât de slabi ajungem în astfel de situații. Din moment ce nu a existat un,, adios,, sau cuvântul,, despărțire,, în ultima lor discuție, totul a rămas în aer.

S-a simțit singur fără nimeni lângă care să plângă, o mână un sprijin dar cum se zice prietenul la nevoie se cunoaște, nu?

Yoongi nu și-ar fi putut imagina că fix lângă Hoseok avea să își piardă o parte din eternitate. Diminețile au devenit mult mai senise și mai luminoase, doar Hoseok era o rază de soare, de aceea era un înger. Culmea sau nu, părea ciudat ca un înger să aibă grijă de un demon. Cât de mult mai putea decade un demon după toate relele făcute? Se putea și mai rău? Mereu. Dar asta nu împiedica vreun înger să facă ceva, a fost bine că i-a sărit în ajutor pentru că acum e mult mai bine.

" Hobii!!"

" Ce e??!" sunetul dușului îi confirma demonului că acesta chiar era la duș

" A nimic." își dădu uitării gândului ce îi venise pe moment

Își mușca buza având un tic nervos la fel ca și cu rosul unghiilor ajungând să privească în gol minute în șir.

" Ya! Mă auzi? Aishhh iar faci asta, hyung!!" se plânse Hobi dând cu mâna prin fața ochilor lui Yoongi dar fără răspuns

Hoseok tocmai ce ieșise de la duș. Bine de la scurta conversație pe care o avuseră au trecut aproape 50 de minute iar Yoongi tot acolo era.

" Doamne Hoseok i-a ceva pe tine!! " se trezi speriat din transă când simți cum Hobi îi aranja șuvițele rebele ce îi dădeau în ochi 

" Bine că acuma își revi! Chiar trebuie să încetezi cu asta. O să îmi explodeze capul de câte ori se întâmplă asta i-a stai așa pe puțin 20 de ori pe zi!! Aghh"

Yoongi clipi des văzându-l pe Hoseok ce se îndepărtă. Gesticula nervos aproape că scotea fum pe nări. Îl mai văzuse nervos dar niciodată nu se putea obișnui cu această parte a sa. O fi unul dintre motivele pentru că nu îl vedea des așa sau e atât de optimist și pozitiv încât e înfricoșător dacă iese prea urât. S-a întâmplat să îi zică o dată că era drăguț fiind nervos, da nu a ieșit prea bine pentru fundulețul lui Yoongi.

Și nu va gândiți la ceva sexual. De când stau împreună nu s-a petrecut nimic. Yoongi avea sentimente pentru Jimin și Hoseok respecta asta chiar dacă nu era zi să nu se alinte unul pe celălalt, îmbrățișări și sărutări dar nimic mai mult.

Pedeapsa a fost în genul că la următoarea vizită a lui Yoongi la baie s-a terminat urât între el și vasul de toaletă pentru că acesta nu a vrut să îi părăsească fundul. Da chiar așa, Hoseok puse lipici. A fost amuzant până când a început să spargă vase, pahare, vaze de flori și chiar pereți. Dar să zicem doar că Yoongi nu a putut merge bine în următoarea săptămână, a fost amuzant când a ajuns la urgențe cu Hoseok râzând forțat fiind și nervos de pagubele create dar totuși nu se putea abține și râdea alături de medici și asistentele de gardă de cele întâmplate. Puțină umilință cred că i-a fost îndeajuns lui Yoongi, tot el a și plătit daunele. Trăiesc ca oamenii într-un complex foarte scump iar banii nu erau o problemă.

" Hoseok..."

" Ce??!" tresări speriat Yoongi văzând ochii mari de furie ai lui Hoseok își acoperi fața cu palmele privindu-l printre degete ca și un copil ce fusese certat

" Areți bine așa..."

Tocmai ce Yoongi îi făcuse un compliment? Îl privi confuz și se apropie cu mâinile în șolduri.

" Mai repetă o dată." îl provocă Hobi serios

" Ești naibii doar într-un prosp și sunt gelos pe ce corp ai, tu ai pătrățele dar de mine nu se leagă nimic, poate slănina!" strigă aceste în toată puterile și fuge în camera sa lăsând o tăcere în urmă

" Aishh iar te-ai rușinat??! Min Yoongi nu-mi vine să cred! Sigur ești tu cel care l-a izgonit pe Jimin? "

Uneori chiar nu putea pricepe asta. Acum e atât de drăguț și foarte dulce iar peste câteva clipe devine al dracului de nesimțit și arogant.

Hoseok merse in dressing și își luă niște haine apoi merse înapoi la baie să își termine rutina apoi merse în camera lor mai exact. Da ei chiar stăteau în aceeași cameră și pat.

Oftă slab și văzu pătura ridicată ca un munte semn că Yoongi se ascundea acolo. Merse ușor și trase de pătură reușind să se strecoare fără probleme. Demonul adormise și avea un somn atât de profund.

" Aishh ai și plâns dar măcar dormi. Ce mă fac cu tine oare." îl prinse pe la spate ușor și îl întoarse spre el punându-i capul pe pieptul său începând să îl mângâie blând pe spate

" Dormeam." murmură acesta drăgălaș făcându-l pe Hobi să chicotească și să îl prindă de obrăjori ca apoi să îi sărute

" Ești așa un scump. Îmi place când faci pe copilașul rușinat." îi zâmbi Hobi

Yoongi își ridică capul mai bine rezemându-se pe coate privindu-l fix în ochi pe înger.

" Și tu pari așa rău când te enervezi dar ești un înger inofensiv." Hoseok se îmbufnă și își deschise gura să zică ceva dar Yoongi continuă." Dar ești îngerul meu ce mi-a oferit o a doua șansă să trăiesc liniștit în enernitatea mea." brusc seriozitatea din glasul lui Yoongi se transformă într-un zâmbet cald

" Aishh, nu trebuie să îmi mulțumești. Am făcut doar ce am putut." zise Hobi așezându-i iar capul în dreptul inimii sale

Era așa de melodios și liniștitor de ascultat. Yoongi își închise ochii ascultând glasul angelic.

" Cine zice că îți mulțumesc doar mă bucur că ai făcut-o. " zise Yoongi chicotind

" Același Min Yoongi ai rămas. Mai vrei să ști informații despre Jimin?" veni întrebarea asta brusc luându-l prin surprindere

" Inima îmi spune da dar mintea nu. Sunt conștient că e acolo undeva făcându-și de cap ca de obicei. Jimin mereu era genul ăla care se distra nu îi păsa prea mult de consecințe. "

" Adevărat. Dacă chiar vrei să ști poți să mă întrebi, sunt la zi cu detaliile. "

Se lăsă o liniște preț de câteva minute.

" Ce face acum? "

" Păi, a agățat un tip pe stradă, l-a dus într-un club și.. "

" Stai să ghicesc și-au tras-o? Ha, același Jimin. " zise Yoongi cu o durere în suflet

" Din contră. Tipul l-a manipulat și i-a provocat o mică problemă pe care a avut de și-a rezolva-o singur. L-a lăsat baltă. " povesti Hoseok râzând

" Ce tare. Chiar aș vrea să îl întâlnesc pe tip, poate îi mulțumesc."

" Dar îl ști deja. E Kim Taehyung. " spuse Hobi fără nici o ezitare simțind corpul lui Yoongi încordându-se puțin

" Cum?? Dar Jeongguk pe unde e?? Ei doi deja s-au întâlnit sunt bine? " se agită Yoongi ridicându-se și privindu-l speriat

" Nu îți face griji. Își vor rezolva problemele singuri. Sper.." zise Hobi mai încet puțin îngrijorat în timp ce îi mângâia părul demonului încercând să îl calmeze

Hoseok știa foarte clar în ce situație se afla Jeongguk dar nu putea să facă nimic. Era ceva ce avea să se întâmple între cei doi.

Acum avea altceva mai important, să aibă grijă de pisoiașul ăsta drăguț, de când au ajuns să se înțeleagă așa bine și comportamentul lui Yoongi s-a schimbat tot datorită lui Hoseok. Nu îi va împiedica niciodată să se reîntâlnească, speră doar ca munca sa să nu fie în zadar dacă Jimin nu își revine la cap.

ᴀɴɢᴇʟ/ᴅᴇᴠɪʟ_𝖋𝖋 ᴊ.ᴊᴇᴏɴɢɢᴜᴋ + ᴋ.ᴛᴀᴇʜʏᴜɴɢ ✔️ Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum