O femeie inalta
Inalta,ca un munte
Statea dreapta,calma,si rabdatoare
Pe scena inchisa.
Perdele rosii de o parte,si de alta
Prinse cu o funda mare,rosie.
Se aseaza pe scaun
Avea o masca,alba,pe fata.
Avea un par lung,castanic,care ii cadea pe langa,si pe corp ..
Tocmai terminase un act din sceneta.
Cortina cade brusc in fata ei.
Fata se prabuseste la pamant in prima secunda in care stie ca nu e văzută
Si o face cat aplaudau
Sa nu se auda suspinetele bieti actoare.
Masca ii cade de pe fata
Elasticul se rupe in bucati.
..Micuta fata loveste puternic cu Pumnul in podea
Lava arzătoare curgandu i din ochi.
Actul urmator urma..
N avea timp de pierdut.
..De pe jos culege o bucata de oglinda
De sticla
..Bucata din propriul suflet cazut.
Așteaptă sa se calmeze
Asteapta sa nu mai planga.
Si parul si l sfasie..
Pielea de asemenea..Sufletul deja era spart.
Calca pe masca,spargand o.
Isi sterge usor ochii de lacrimi
Masca,ciobul,toate,le aruncă
Cortina se ridica.
Cadavrul forteaza un zambet..
Se apleaca gratios,salitand publicul dinnou.
Actul nou incepea .
Cu fata tinandu si in frau starea.
Nimeni nu vede,nu putea sa vada,mak mult de cateva secunde
Zgarieturile,lacrimile,sangele..
Jobul si l facea la perfectie.
Nimeni n ar fii suspectat
Ca aveau ceva de aflat..
Despre o actoare,care parea doar
Ca n are emotii sau suflet..
..si ca e doar..
Doar frumos de privit.
