Si daca stiam ca ma nasc
Si ca imi da viata a mea ,,mama"
Ma spânzurăm cu cordonul umbilical
Daca stiam ca ma duc mai devreme la scoala
Doar pentru ca mama si a luat o zii concediu
Daca stiam ca stau in frigul de decembrie
Ca ss fumez si sa mi bag pula
Ramaneam acasa,in natura pagana.
Daca știam ca nu exista sare
In marele ocean planetar
Sa mi substituieze lacrimile mele
Ramaneam perla in ocean.
Daca stiam si aflam din timp
Ca nu exista cuvinte sau expresii faciale
Sa mi prezint adevarata cantitate de frustrare
Si ca voi fii nevoita sa ma invinetesc pe mine
Ca sa nu dau ura mai departe
Ramaneam un gamd piedut.
Daca știam ca asa e viata de pământean
Ma mutam pe marte
Ma faceam robot si stateam in gazda la NASA
Sa ma trimite sa stau in singuratate
Urasc cat de mult pot sa urasc
Si iubesc cat de mult pot iubii
Dar cel mai tare ma frustrează si ma roade
Ca nimeni cat e pamamtu de mare
Nu ma va uri si nu ma va iubii
Cat am facut-o eu.
Monotonia,cea mai grea boala
Cea mai eterna si mate tortura.
Daca stiam ca am asa tata
Nici nu ma duceam spre ovul.
Nici nu terminam cursa vietii mele
Ca sa primesc trofeu numele Bazga
Si nu stiu daca prezint vreo boala mentala
Dar ceva sigur am,tratabil sau nu
Pot sa jur si sa pun mana pe inima
Ca ceva la mine e stricat
Caci sunt piesa din puzzle-ul imprumutat de la vecini.
Nu stiu ce am,dar ceva am.
Si e primit mostenire
Fie genetic sau dat in mana.
De ce nu are sens ce scriu?
De ce nimic n are sens si totul e prea mult
In cate versuri am scris si aici dar si in alte parti
Abordez atatea subiecte doar ca sa nu ajung la vreo concluzie.
Caci scriu si spun ssi spun asa de mult sa nu-mi iau viata
Dar toata lumea are probleme si nu ma poate asculta
Caci le spun si va spun cum urlu si ma prapadesc
Dar ei nu-mi pot zice nimic, pentru ca ce e de zis?
Nu poti spune nimic si nu te invinuiesc
Nu ai fizic ce spune cand vin iar sa-ti confesez
Ca ma zbiara "mama" si asta seara
Si i-a spus lui "tata"
"Bate-i,rupe-i mana,doar sa nu ti mai aud gura"
Nu stiu daca merita sa mai rezist si sa mai exist
Oricat de dulce ar fii finalu.
Ironic ee ca universu ma simte si stie cand am intentii
Si imi trimite un cubuleț de zahar
Cat sa am ceva de care sa ma agat pana la urmatorul declin si urmatorul cub de zahar.
Sunt un om usor de impresionat,deci nu e greu sa ma faca sa mi iau viata
