Îmi trec ecusonul prin acel dispozitiv și ușile din sticla se deschid,intru și îl salut pe Sam cel care era la intrare și el mă salută politicos din cap.
Mă îndrept spre lift și când intru mă simt împins spre peretele acestuia de mai multe persoane,uram când se întâmpla asta dar ca de obicei îmi las capul in jos și tac din gura. In lift erau doar seniori mei și îi salut politicos dar muream pe interior le spun câteva cuvinte de sănătate ...îmi musc limba și rasuflu ușurat când ușile liftului se deschid și pot într-un final sa respir in voie.
Mă îndrept spre micul meu birou,erau sute de birouri cubice aici micuțe abia puteai respira in ele și deja găsesc teancul de dosare pe birou și îmi dau ochii peste cap.
- Jackson ți-am lăsat dosarul pentru ședința de mâine, avem nevoie să îl verifici de greșeli și după sa ii faci inca 20 de copii îl aud pe Thomas cel care era manegerul nostru de echipa. Eram formați pe 5 echipe eu eram in cea de translatori și eram 6 persoane în acesta echipa, Thomas era manegerul nostru un tip de 45 de ani divorțat și cu o atitudine de șef suprem,sincer,îl uram ,ii uram acel rânjet care nu ii dispărea de pe chip ,ii uram vocea autoritară de parcă ii eram la propriu sclav....și hainele boțite pe care le purta în fiecare zi. Serios ....omul asta nu a auzit de fier de calcat? Probabil din acest motiv divorțase soția lui de el. Era insuportabil, Mary era următoarea la rang după el, asemenea atât de mult uneori chiar identica cu el, puteam sa spun...parul ei mereu tapat strâns în vârful capului ceea ce părea sincer ca un cuib de păsări mă scoatea din sărite cu vocea ei stridentă și modul ironic in care îmi vorbea....acum gândind la toate astea probabil era vina mea ,cred că aveam o problema eu... pentru că nu îmi plăceau oamenii și punct. Dar restul din echipa, Reya, Maya și Trent păreau cat de cat acceptabili cu toate că aveau și ei mici remarci la faptul că eram cel mai nou membru al echipei și cel care făcea uneori munca in locul lor. Dar aveam nevoie de bani și gura mea stătea mereu închisă.
Ii zâmbesc ușor și mă așez pe scaun luând dosarul în măna. Nu erau decât 80 de pagini....și pe lângă asta mă mai așteptau inca 50 de dosare pe care trebuia să le termin până în ora 20... perfect....îmi iubeam viața...pe zi ce trece ea devenea și mai frumoasă....macar mai aveam umorul meu...
Mă apuc de treabă ,nu puteam sa mai pierd timpul și încep să citesc pagina cu pagina și mă minunam cate de prosti sunt oamenii ăștia,găsisem doar in primele doua pagini o sumedenie de greșeli și încep să le transcriu pe laptop, după aproximativ 3 ore am terminat și degetele mele stăteau ciudat în forma aceea în care tot am tastat de parca as avea o gheara,era ora prânzului și asta îmi plăcea cel mai mult la acesta companie...că respectau cu sfantenie acest program dar îmi întorc privirea spre restul dosarelor și îmi lovesc fruntea de birou. Nu mai aveam să mănânc niciodată la câtă treabă aveam .
Iau dosarul care trebuia pentru ședința de mâine și mă duc către zona copiatoarelor, trebuiau inca 20 de copii. Perfect asta îmi va lua inca 30 de minute din viața mea, mă simțeam îmbătrânit,simțeam efectiv cum îmi crește barbă și cum părul se albește in cap.
- Buna Jack o aud pe Reya și mă întorc spre ea. Nu vi la masa?
-Am de făcut câteva copii acestui dosar ii spun încet
- Aaa..ok,atunci te rog sa iei și dosarul negru de pe biroul meu și fă inca doua copii. Mersi spune și pleacă de lângă mine.
O privesc perplex și îmi las capul in jos. Ahh intrase și ea pe lista cu cei pe care îi urăsc....
Ii apuc dosarul de pe birou și îl privesc urat de parcă ar fii vina lui,mă îndrept spre copiator și încep să le fac copii acelor foii. Mintea deja îmi zbura în altă parte nu mai eram conectat cu realitatea când acel aparat mă anunță că a rămas fără hârtie,parca îmi făcea un ciuda ..mai aveam doar două copii de scos , serios?
Mă îndrept spre dulapul de langa și scot un nou bax de hârtie și le pun in interior și apăs din nou făcând într-un final și restul de copii.
Ziua trecuse chinuitor pe lângă mine și simțeam că îmi cade capul de pe umeri dar reușisem sa rezolv aproape toate dosarele, mai aveam două ore și terminam programul și eram chiar hotărât să le termin azi. Aveam să le demonstrez că sunt capabil sa le fac , voiam să le dau puțin peste nas când ei tot ce făceau era sa profite de mine și să îmi rada in fata că sunt "de la țară".
Ceasul arata ora 22 și eu închideam coperta ultimului dosar, într-un sfârșit le terminasem. Mă ridic în picioare dar pozitia mea era încă puțin cocoșată,îmi era frica sa mă îndrept sincer, aveam impresia că îmi voi rupe coloana. Îmi ridic și geanta de pe birou și o pun pe umăr și mă îndrept spre lift.
Ușile se deschid și observ inca 3 bărbați,ii salut politicos și mă lipesc de peretele lateral. Eram atât de obosit încât aș fii putut să dorm așa în picioare cu ochii deschiși.
- Ești Williams de la traduceri? Aud intrabarea și mă îndrept mai bine pe picioare,habar nu aveam cine mă întrebat dar privesc spre primul bărbat care era lângă mine. Ii dau din cap și îi zâmbesc ușor. Ati făcut o treabă excelentă cu dosarul de la ședința de săptămâna trecută.
Mă uitam spre el ,auzeam acele cuvinte dar ciudat gura lui nu se mișca și îmi întorc privirea spre bărbatul din spatele meu, era mai în vârstă probabil undeva la 50,60 de ani și realizez că el îmi vorbise.
- Mulțumim...ii spun încet și ușile liftilui se deschid și eu ies rapid. Habar nu am cine erau și mă simțeam atât de obosit că în momentul când am ieșit afară din lift nu am văzut doamna care spala pe jos și am alunecat pe aceea pardoseala aterizând direct pe burta.
- Tu nu ști să stai deloc pe , picioare aud aceea voce și îmi închid ochii.
Te rog Doamne..te rog sa nu fie el
Mă simt ridicat și mă întorc ușor de parca eram in reluare spre el, da ..rânjetul lui ...chipul lui....dap...era el....îmi dau ochii peste cap și sunt sigur că mima fetei mele nu era chiar una foarte drăguță.
- Va cunoșteați? Îl întreabă bărbatul acela în vâstră
- Da...este greu de uitat ,ii răspunde zâmbind
- Nu îmi spune că lucrezi aici...te rog chiar nu o spune,încep să vorbesc și îmi ridic geanta de jos.
Îl aud cum incepe sa rada și ceilalți doi se uitau ciudat spre noi.
- Cine ești? La ce departament lucrezi? Încep iar eu să îl întreb,cu speranța că poate nu lucra aici și poate nu aveam să mă lovesc prea des de el.
- Cum îți permiți să vorbești așa? Mă întreabă bărbatul care îl priveam mai devreme în lift.
Mă întorc spre el și il massor din cap până în picioare și îmi ridic privirea spre el
- Dar tu cine ești? De fapt cine sunteți voi ? Ii întreb arătând cu degetul spre ei.
Cel mai în vârstă incepe sa zâmbească larg și se apropie de mine.
- Ai dreptate nu ne-am prezentat,eu sunt Domnul Halle și acesta este fiul meu Derek Halle spune arătând spre tipul acela și El..este asistentul meu. Domnul Wallace.
Îmi măresc ochii când îl aud și mă dau un pas in spate, imi aplec spatele lăsând capul în jos de parcă eram o baba la biserica și voiam să pup moaștele.
- Îmi pare rău domnule Director...spun încet......ahh...rahat..tipul ăla era șeful meu? De fapt băiatul șefului meu? ....rahat.
- Nu e nevoie de aceasta plecăciune spune bătrânul și chiar dacă voiam să mă ridic nu mai puteam simțeam că mi-a înțepenit spatele și încep să fac pași micuți in spate.
- Îmi pare rău le mai spun încă o dată și mă scuz plecând de langa ei.
- Ciudat băiat ,aud in spatele meu dar nu mă mai întorc.
- Foarte...ii aud vocea..și simțeam că îmi ia foc urechile. Ahh îl uram....
‼️‼️‼️‼️‼️‼️🚩🚩🚩🚩‼️‼️
Deciiiii??????? Aștept părerile voastre...cum vi se pare?
🤗🤗🤗🤗🤗🤗❤️
CITEȘTI
MY FAKE BOYFRIEND
RomanceCum ai reacționa dacă un bărbat îți cere să îi fii iubit fals? Daca atât tu cât și acel bărbat aveți relații cu femei.....o poveste de iubire..plina de peripeții și de situații amuzante ... #boy*boy # dragoste # limbaj vulgar
