28....putem sa facem asta sa meargă?

233 25 2
                                    

    Ies din lift și mă îndrept spre cubicul meu,trecuse două săptămâni de când ea nu mai era cu noi și totul devenise dintr-o dată mult mai gri,Derek se afundase in muncă și de cate ori incercam să îi vorbesc mă loveam de un zid. Erau seri când îmi scria scurt că va dormi acasă...simțeam că ma evita simțeam cum ne îndepărtăm unul de altul atât de mult încât abia dacă mai știam cum arată. Și eu...eu tot ce faceam era sa muncesc și să dorm. Nu știam cum să trec peste asta , sau ce se va întâmpla cu noi. Mă simțeam pierdut, Mark venea adesea încercând să mă scoată din acesta stare, părinții mei ma sunau zilnic dar parca nimic nu funcționa cum trebuie. Lipsa lui mă durea...eram atât de confuz,îl voiam langa mine și cu toate astea inca nu puteam trece peste ceea ce sa întâmplat. Dar el nu vorbea cu mine, el era retras în lumea lui și mă simțeam cu sufletul greu știind că nu puteam să îmi țin promisiunea față de Dora...mă așez la birou și îmi pun capul în mâini. Uram jobul ăsta acum....uram totul acum.

- Jack... îmi aud numele și îmi ridic capul. Trent mă privea cu milă și uram și asta, le uram privirile lor pline de mila. Ești așteptat sus. Domnul Halle te așteaptă în biroul său îmi spune încet.

- Walter? Îl întreb eu pierdut

- Nu...spune încet... soțul tău...adică domnul Derek ,spune rapid.

Ii dau ușor din cap și mă ridic în picioare,mă durea carnea pe mine ,inca din aceea zi acesta durere nu trecea. Mă îndrept spre lift și apăs butonul pentru etajul sau și întru când ușile se deschid. De ce nu ma sunat să îmi spună el că mă așteaptă?

Ies din lift când ajunge și mă îndrept spre biroul său,când intru îl găsesc alaturi de un alt bărbat.

- Scuze...sa revin mai târziu? Îl întreb încet.

Își ridică privirea spre mine și tot ce vedeam acolo mă sperie...era întunecată de parcă privea un străin.

- Intra și ia loc ,îmi cere rece.

Mă apropii ușor și mă așez pe scaunul liber și privesc spre bărbatul din dreapta mea care mă salută zâmbind strâmb și da ușor din cap.

- Dânsul este avocatul meu...îl aud vorbind și îmi întorc privirea spre el dar el nu mă privea. Am....am făcut actele de divorț...rostește rapid.

Îl privesc fara nici o reacție și simțeam cum efectiv totul se rupe in interiorul meu, nu știu dacă mai respiram și ochii deja mă înțepau de lacrimile care se adunase în ei. Mă ridic ușor în picioare cu toate că tot trupul incepuse sa îmi tremure. Bărbatul de lângă mine mă privea panicat . Mă întorc spre el și îi apuc acel dosar  ce îl ținea în mână și îl arunc pe jos.

- Ieși afară.. ii spun încet dar el doar mă privește șocat.

- Jackson îl aud pe Derek și mă întorc furios spre el.

- Taci Derek...ii urlu și mă îndrept iar spre acel avocat..ieși afară..acum ii zbier in fața și îl văd cum se ridica speriat și iese afara din birou.

Fac doi  pași în spate și îmi las capul in jos...îmi strâng palmele în pumni și încep să respir mai adânc.

- Vrei sa divorțăm? Întreb pe un ton dur.

- Nu asta ai așteptat?

- Derek .. uită-te la mine,ii cer... privește-ma in ochii și spune-mi. Vrei sa divorțăm?

El mă privește scurt și își ferește imediat privirea, nu putea să mă privească și să rostească acele cuvinte...pentru că nu voia într-adevăr să divorțeze de mine.

MY FAKE BOYFRIENDUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum