MY FAKE BOYFRIEND

12.... întâlnirea

- Vrei sa trecem pe la tine sa te schimbi? Mă întreabă când ajungem la mașină.

- Nu.. dar și eu sunt cu mașina mea...cum facem?

- Vreau sa fiu in aceeași mașină cu tine nu vreau sa mergem separat spune supărat. Știu...le lăsăm aici și luam un taxi...

- Ok...ii spun rapid și deja formez numărul...
Când ajunge mașina ne suim amândoi în spate și Derek ii da adresa unui restaurant. Îmi prinde mana intra sa și îmi ridic privirea spre el. Dumnezeule asta era real, noi devenisem un cuplu,unul real chiar...și inima mea inca bătea destul de tare...foarte tare inca din seara când ne-am sărutat, aceasta nu își schimbase ritmul.

Pe drum nici unul din noi nu a scos nici un cuvânt, probabil amândoi gândeam exact la același lucru,când am ajuns aici? Cum sa întâmplat asta?

Ajungem la destinație  și Derek plătește șoferul și coboram. Era un local pe marginea lacului și vremea frumoasa de afara îți dădea voie sa te bucuri de aceea priveliște. Ne așezăm la o masa goala de pe terasă și îmi intorc privirea spre apa, luminile de la stâlpi de iluminat se reflectau in apa părând că este un cer plin de stele....și îmi amintesc cat de frumos se vede cerul de la mine de acasă...iubeam sa stau seara întins pe iarbă și să privesc cerul plin de stele.

Ospătarul se apropie de noi și facem comanda și îmi întorc privirea spre el.

- Spune-mi despre tine..ce îți place? ..ce urăști? Ii cer  eu încet și vocea îmi era plină de emoții

- Nu cred că am mai fost întrebat până acum sa vorbesc despre mine in aceasta manieră....sunt destul de simplu Jack...îmi iubesc familia foarte mult și felul lor de a se comporta unul cu altul și asta am căutat și eu mereu, îmi plac mâncărurile tradiționale, când sunt extrem de obosit tind să mă retrag într-o bula a mea și singurul lucru care mă relaxează sunt filmele de comedie....

- Îmi place vocea ta...îl întrerup eu și îl văd cum zâmbește...

- Îmi place de tine ...as putea sa te pun la categoria" ce îmi place"... spune încet și își mușca  ușor buza,gest care îmi face sangele sa fuga spre călcâi....

- Și ce urăști?

- Oameni falși..... minciuna, trădarea.....chesti de genu....și...boala mamei mele...și vocea îi se stinge la final.

- Îmi pare rău, mama ta pare o persoana minunata...

As fii vrut să îl întreb despre asta dar ii vad durerea din ochii și îmi abțin curiozitatea

- Este....ea a scarificat totul pentru tatăl meu...ști...ea provine dintr-o familie foarte bogata și când la cunoscut pe tatăl meu părinții ei, bunici mei nu au fost de acord cu el ,pentru că era sărac...aveau atâtea ideei învechite, dar ea a luptat pentru el și el la randul lui a luptat pentru ea și a muncit foarte mult să ajungă unde este acum. Dar întotdeauna și-a făcut timp pentru ei doi...nu cred că am mai văzut doi oameni mai îndrăgostiți ca ei....poate până la noi doi...îl aud și simt că obraji mei iau foc.

Îmi duc rapid mâinile pe obraji și îl văd cum zâmbește larg și se întinde peste masa și îmi dă mâinile la o parte....

- Sper sa nu te schimbi niciodată...îmi place acel Jack cu gura mare, care spune întotdeauna ce gândește. De acel Jack cred că m-am îndrăgostit...

- Derek ..eu..

- Știu Jack...este atât de copleșitor totul și nou pentru mine, pentru noi...că suntem amândoi la început pe acest drum necunoscut...dar vreau sa fiu sincer cu tine...am impresia că oamenii fug de aceste lucruri de felul asta deschis în care trebuie sa fim uni cu alți...și eu asta vreau Jack...vreau sa ne vorbim deschis ..pentru  că de când te cunosc mă simt  eu mai mult decât m-am simțit vreodată langa alta persoana....