13...o zi liniștită

337 33 5
                                    


Îl ajut pe Stu cu bagajul și îmi așez și eu mai bine rucsacul pe umăr. Martha ne privea din pragul ușii și Mark incerca să țină mai bine aceea geantă.

-Tata ai luat toată casa cu tine? Cat stam acolo?  Îl întreabă frustrat

- Este pentru campare fiule,ai doar de ținut cortul ,nu este atât de greu..  nu ințeleg de ce te plângi atât. Trebuia să stai acasă cu mama ta...

- Hei....nu va mai certați le spune rapid Martha.

Eu incep sa cobor deja scările spre parter,Derek mă anunțase că vor ajunge imediat și ei. Închiriase o dubă că să mergem cu toți în aceeași mașină. Și într-un final ajungem toți afara cu tot cu bagaje și îi așteptăm să ajungă

- Și vine și tatăl său? Mă întreabă Stu și îi dau afirmativ din cap

- Viitorul socru? Îmi șoptește la ureche Mark și îi bag un cot in coaste facand-ul sa icnească ușor.

- Nu fii idiot...și ai grija la gura aia mare ...îl amenint eu...

In fata noastră se oprește o mașină mare albă și toți trei o priveam îngroziți...avea un portbagaj portabil  deasupra care era plin și mă gândeam că nu are cum sa fie asta mașina. Dar îl văd pe Derek cum coboară împreună cu tatăl său.

- Buna Jack...mă salută acesta și eu îmi întorc privirea panicat spre Derek care mă privea rânjind.

- Buna Walter...ii spun eu încet inca privind spre aceea mașină...mă dezmeticesc rapid când văd că nimeni nu mai vorbea și le fac rapid cunoștință. Walter,Stu.... Walter,Mark spun eu rapid și mă îndrept spre Derek.

- Va mutați? Îl întreb confuz

- Ce? ...îl văd cum incepe sa rada și se apropie și mai mult de mine... ți-am spus sa te pregătești iubitule..îmi șoptește

- Potolește-te il mustrez eu...

Punem bagajele în spatele mașinii și ne urcăm și noi în ea. Eu împins de la spate de Walter am urcat în fața langa Derek și ei trei au stat în spate și mă bucur să văd cat de repede sau împrietenit.

Pe drum tot ce se auzea din mașină erai discuțiile interminabile dintre Stu și Walter....parca erau doi copii acum se contraziceau acum râdeau împreună. Derek mustăcea de fiecare data când îi auzea și eu îmi mai întorceam privirea spre ei și îl vedeam pe Mark stand posomorât in spate și mă bufnea râsul de fața lui.

Într-un final ajungem...zona era superbă, amintandu-mi ușor de acasă. Aproape de rău era și o pădure micuța,unde hotărâsem sa campam și în momentul când Walter a început să descarce mașină am avut impresia că vom sta aici câteva luni sigur. Cortul pe care la adus avea aproximativ dimensiunea casei sale. Stu și Mark au început să facă și ei corturile lor și eu mă îndrept spre apă, soarele ardea sus pe cer și razele sale se reflectau in apa...era superbă locatia. Derek se apropie de mine și își lipește umărul de umărul meu....

- Vreau sa te sărut...îmi șoptește și eu îmi mușc automat buza...

- Stai potolit...ne pot vedea băieți....ii replic și îmi întorc privirea spre el

- Arh.....ok...mergem sa adunam lemne pentru foc? Întreabă rapid

- Nu îmi spune că tatal tau a uitat de lemne? Îl ironizez

- Nu fii idiot, avem pădurea langa noi...

Încep să râd când îi văd expresia feței și îi fac semn sa mergem dar Mark vine langa noi și se agata de mine.

- Vin cu voi..daca ii mai ascult,mă sinucid....vocea lui sugrumată mă face să râd și mai tare.

- Hai ,avem de strâns niste lemne sa facem focul..se pare că este singurul lucru pe care nu la adus Walter și Stu....

MY FAKE BOYFRIENDUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum