PRINȚESA STRĂINĂ. Cronicile Pierduților Vol. 3

Capitolul 26

- Va trebui să mai amânăm anunțul.

Khalid urcă în trăsură abătut, trăgând ușa după el.

- S-a întâmplat ceva? îl întreb îngrijorată.

- Val l-a refuzat pe Jacks.

Îmi trebuie minute bune ca să înțeleg.

- Stai... Valerie Darlingon l-a refuzat pe Jacks?

- Da.

- Adică pe... i-a cerut mâna??? Și Val a refuzat?!

- Da, repetă el mâhnit.

- Nu se poate!! De ce ar face Val o asemenea tâmpenie? Fata aia știe ce noroc are să o placă Jacks? E cea mai mare scorpie de pe pământ!

El ridică din umeri dezamăgit.

- Nu știu... părea că-l place pe Jacks. Nu e atât de rea, să știi. O cunoaștem pe Val de mulți ani, de când venea cu tatăl ei în delegații.

- Eu de când o cunosc e doar o femeie insuportabilă.

- Nu e chiar așa. Poate să fie drăguță.

- Va trebui să te cred pe cuvânt.

- Nu înțeleg. Chiar nu înțeleg.

Pare dintr-o dată obosit și bolnav, iar eu simt că o urăsc cu adevărat pe Valerie Darlingon. Femeia aia e un monstru. O s-o omor cu mâinile mele. Nu vreau să-mi închipui cum se simte Jackson, dacă iubitul meu pare atât de nefericit.

Plănuiam să le spunem în seara asta, la Festival, că urmează să ne căsătorim. Dar Khal are dreptate, va trebui să mai amânăm. Nu vreau să punem sare pe rănile lui Jacks cu fericirea noastră.

- Îmi pare rău pentru el. Valerie habar n-are ce pierde.

El zâmbește resemnat.

- Voi, femeile, sunteți ființe greu de înțeles.

Mă trag mai aproape lăsându-mi capul pe umărul lui.

- Știu. Mai vrei să mergem la Festival? Putem să ne întoarcem la castel. Pari... abătut.

El mă înconjoară cu brațele, lipindu-și bărbia de creștetul meu.

- Nu ți-au ajuns patru zile de povești plictisitoare?

Nu. Nu cred că m-aș plictisi niciodată de Khal și de poveștile lui. Am aflat o mulțime de lucruri zilele astea despre el, despre felul în care gândește, și toate m-au făcut să realizez că e chiar mai bun decât credeam. În mod sigur n-am făcut nimic ca să-l merit.

- Mergem la Festival, îmi spune ironic. Vrei să încerci Ghicitoarea, nu? Să vedem dacă viitorul văzut de ea seamănă cu cel văzut de tine.

- Da! Trebuie să mergem. Dante a spus că ghicitoarele kadarene nu dau greș niciodată.

- Îmi pare rău să te dezamăgesc, dar ultima dată când am fost mi s-a spus că îmi voi pierde un picior în săptămâna următoare. Și încă le am pe amândouă.

Povestea lui reușește să mă binedispună.

- Iar lui Emett i-a spus că va face râie.

- Zeilor mari!

- Te avertizez că femeia vede numai lucruri sumbre.

- Sper să n-ai dreptate.

Ajungem la Festival când e deja beznă.

Asta e ultima săptămână în care ne mai putem bucura de el, înainte să se termine, așa că am de gând să ies în fiecare seară și să încerc tot ce a mai rămas neexplorat.