Kosem-pentru Țară și Familie

Cruțarea Nasiei, salvarea lui Kosem și iubirea pentru Ludwig

....era Constantin. 
Anastasia:Eu nu am vrut să te trădez. Am fost nevoită. Însă tu ai luat o decizie fără să mă asculți. Ai renunțat la mine. 
Le făcu semn ostașilor să rămână singur și îi spune:
Constantin:De fapt, tu ai renunțat. Indiferent de motiv, nimic nu schimbă adevărul că m-ai trădat, Nasia. Te-ai abătut pe căi greșite. Sigur că va exista o pedeapsă. 
Anastasia:Accept. Oricum, nu poți ucide un om deja mort. Eu am murit în noaptea în care am văzut dezamăgirea în ochii tăi. Orice-ai face, nu poți să-mi dai o pedeapsă și mai mare. 
Din ochii Anastasiei îi curg lacrimi de regrete.
Anastasia:Așadar, aici îmi iei viața. Aici m-ai adus în prima zi. A fost foarte frumos. Am zâmbit prima dată după mult timp. 
Constantin se pune în genunchi în fața ei și o ascultă uitându-se la ea.
Anastasia:Aici a început totul. Aici se va termina. 
Constantin:Așa de mult te temi de moarte? 
Anastasia:Nu mă sperii că mor, ci că pierd. 
Constantin:Pierzi?
Anastasia:Că-i pierd pe cei dragi. Tocmai din cauza asta am pățit toate necazurile. Ca să-i apăr pe cei dragi.

Constantin:Și eu am vrut să te apăr pe tine și pe fratele tău. Însă tu...
Se ridică, își scoate sabia din teacă și o fixează în pământ.

Constantin:Ți-am cruțat viața, Nasia. O să vă duc în Crimeea. Împărăteasa Anna va muri. Mama ta vitregă va scăpa. Iar eu o să te las acolo. Totul se va termina. N-o să mă mai vezi niciodată. Nici pe mine, nici pe Kosem. Ca și cum nu s-a întâmplat nimic. Ca și cum nu am trăit asta.
Și pleacă. Ostașii îi dezleagă mâinile Anastasiei și o lăsă liberă. La curtea domnească, Șerban a primit vești de la Galați și a pornit repede într-acolo. Acolo a găsit o baltă de sânge. A intrat în cantină unde a găsit-o pe Meleki plângând și pe Antioh încercând s-o liniștească. Când îl văzu pe Șerban...
Antioh:Șerban! Cineva a încercat s-o omoare pe Valide. 
Șerban:Dar unde e?
Antioh:Nu știu. După incident cineva a luat-o de acolo. N-am văzut cine. Oamenii erau agitați. 
Șerban:Meleki! Meleki, unde-i sultana? Ce-a pățit? Spune! 
Încerca să vorbească dar nu putu din cauza șocului. 
Meleki:😭Sultana s-a prăbușit. Eu mă duceam să chem ajutor, dar n-am mai găsit-o la întoarcere. 
Antioh:Mi-e greu s-o spun, Șerban, dar e clar că Valide a fost luată de ticăloși. Poate au ucis-o și au aruncat-o într-un colț. 
Și încercă să se abține fără să plângă. Hacî i-a chemat pe prinți și domnițe să le dea vestea primită de la Galați.
Hacî:Nu degeaba se spune că mila naște boală. Copilul acela ticălos, pe care sultana l-a ajutat, ingratul acela...El a înjunghiat-o pe Sultană. E clar că s-a înțeles cu trădătorii. 

Ekaterina:Apoi? Apoi ce s-a întâmplat, Hacî? 
Hacî:Nimic, domnița Ekaterina. Am aflat că sultana nu mai era acolo. Nici Ludwig. E clar că s-a dus după ei. 
Augustin:Cum vine asta, boierule Hacî? Cum s-o atace javrele pe mama? Ba chiar în plină zi. O să-i ucid pe toți. 
Maria C:Augustin, gata, calmează-te! Valide cum era? 
Hacî:Nu știu cum să spun, domnița Maria. Sânge...Era plină de sânge. 
Atunci Maria C i s-a făcut rău și s-a așezat jos.
Augustin:Cumva? 
Ekaterina:Nici să nu-ți treacă prin minte, Augustin. Nimeni nu-i poate face rău mamei noastre. 
Agrafena se duce în temniță unde îl găsi doar pe Dimitri. 
Agrafena:Unde-i sora ta? 
Dimitri:A murit. A omorât-o. 
Atunci Agrafena se bucură că a scăpat de ea. 
Agrafena:Dumnezeu s-o ierte. 
Și pleacă.