Iubirea unui copil💜

Capitolul 4 Plan 💜 Shogun

-O să mă uit la asta, Shogun, spuse dr. Klon. Înainte de a apuca brațul lui Shogun să îl întoarcă ușor. Shogunul stătea nemișcat, cu gura strânsă.

-Când ai căzut, în ce poziție ai căzut? a întrebat doctorul Klon după ce a verificat brațul lui Shogun

-Când oamenii cad, trebuie să aibă o poziție? a răspuns Shogun.

-Shogun!! Plan îl descurajează pe Shogun cu o voce liniștită. Nu voia ca cineva să-l eticheteze pe Shogun că fiind copilăresc și agresiv. Dr. Klon zâmbi încet.

-Nici o problemă, Plan? Adică, când Shogunul a căzut, care parte a lovit pământul? Shogun a stat tăcut și a refuzat să răspundă.

-Shogun, spune-i doctorului să te verifice repede, a spus Plan.

-Nu vreau să văd un medic. De ce m-ai adus aici, nu prea am probleme. Vreau să merg acasă acum, a spus Shogun cu încăpățânare.
Indiferent de ce, când a văzut fața doctorului Klon, Shogun a simțit o durere în piept. O imagine cu Plan și Klon sărutându-se continuă să plutească și să se întărească în creierul lui.

-Shogun, nu fi încăpățânat, bine? Te-am adus aici pentru că eram îngrijorat. Dacă lui  Shogun i se întâmplă ceva grav, este responsabilitate mea  să discut cu părinții noștri? a spus Plan pe un ton serios.

-Îi voi spune chiar eu mamei că nu am fost atent și am alunecat și am căzut pe cont propriu, a exclamat Shogun cu sarcasme, Plan a oftat epuizat.

-Este în regulă, Plan. Nu îl învinovăți. Lasă-l pe Shogun să se întindă pe pat în cameră și să îl verific mai întâi apoi o să pun o asistentă să-i panseze rana. Dr. Klon tot vorbea calm. Înainte de a se întoarce să cheme o asistenta pentru a pregăti medicația pentru Shogun.

Ei au ieși din camera de control și Plan îl ajută să-l ducă pe Shogun înăuntru dar Shogun s-a întors și a refuzat să fie ținut.

-Pot să merg pe cont propriu, a răspuns Shogun calm, forțându-se încet dar șchiopătat intră în camera de examinare cu asistenta.

-Îmi pare rău, Klon. Shogun a fost rănit, așa că am este puțin irascibil, a spus Plan, nedorind ca Klon să se simtă rău pentru Shogun. Klon a zâmbit și a clătinat din cap.

-Este în regulă, știm cum este nong. Dar ce zici de Plan? Nu ți-am văzut fața în ultima vreme, ai avut mult de lucru? a întrebat Klon cu zâmbetul lui obișnuit.

-Destul mult, am multe locuri de muncă și trebuie să am grijă din nou de acel copil obraznic, a spus Plan cu un râs blând. Conversația lui Plan și Klon a răsunat în sala de examinare unde si Shogun putea auzi pentru că era doar un despărțitor de cameră, Shogun stătea cu picioarele atârnând pe patul de examinare și își strânse buzele pentru a-și înăbuși emoțiile până când Klon intră cu Plan.

-Klon, te rog, aruncă o privire la șoldul lui Shogun. Ar trebui să îl doară, a spus Plan, așa cum observase pe parcurs. Klon dădu din cap în semn de acceptare. Înainte de a începe controlul. Asistenta ajută la bandajarea rănii lui Shogun. Klon îi spune lui Shogun să se întindă pe o partea apoi îi cere să își deschidă marginea pantalonilor.

-Ah... cred că ar putea fi vânăt, dar doar privind, nu ar trebui să fie fractură. Dar dacă Plan vrea sa fie sigur poți  să îmi spui și cer o radiografie suplimentară, a spus Klon.

-Nu, a negat Shogun. Plan nu am vrut să se certe, așa că s-a conformat până la finalizarea inspecției. Klon scrie o rețetă.

-Unde te duci, Shogun? Plan apucă mâna lui Shogun care era pe cale să se ridice primul.

-Voi ieșit să iau medicamentele. După ce am fost verificat, de ce vrei să stau? a spus Shogun cu o voce iritată. Înainte de a-și trage propria mână din mâna lui Plan, apoi a ieșit șchiopătând imediat din camera de examinare a lui Klon, Plan s-a uitat la el și a clătinat din cap înainte și înapoi. Înainte de a-și lua rămas bun și apoi de a-l urma pe Shogun. Când merge afară l-am văzut pe shogun stând și așteptând la punctul de preluare a medicamentelor .Plan a mers apoi să stea lângă el.

-Nu ești drăguț, Shogun. De ce nu faci nicio distincție. Nu am spus niciodată nimic ,da de ce ești idiot. Dar aici, Klon își face treaba. El este așa, la certat Plan pentru că Shogun nu este chiar drăguț. Chiar dacă știe că lui Shogun nu îi place de Klon din cauza poveștii sale. Dar a vrut ca Shogun să știe cum să facă diferența.

-Oh, sunt un idiot. Nu sunt la fel de binevoitor ca Dr. Klon al lui P’Plan, a scâncit Shogun, nu atât de tare.

-Nu fi sarcastic, spuse Plan cu o voce severă. Shogun și-a mușcat buzele de resentimente, pentru că Plan părea să îl favorizeze pe Klon.

-Mă duc acasă, spuse Shogunul, întorcându-se spre Plan.

-Să luăm medicamentul mai întâi, a spus Plan, așa că Shogun stătea liniștit, cu gura strânsă, când asistenta la strigat pentru medicamente. Plan la ridicat și la dus cu grijă. Când totul a fost terminat, Shogunul s-a dus la mașină și a așteptat. Plan a condus imediat înapoi la casa lui Shogun. Când ajunge acasă nu spune un cuvânt si Shogun a urcat în cameră.

-Plan, ce e în neregulă cu Shogun, s-a grăbit în camera lui și a refuzat să salute pe cineva? O să ne spui, nu-i așa? Mama lui Shogun a ieșit din sufragerie și la întrebat pe Plan, urmându-i fiul în casă. Dar Shogunul nici măcar nu s-a oprit să-și salute mama și să grăbit în camera lui

-Bună, mătușa Wilai. Chiar azi, Shogun a avut un accident ,a alunecat și a căzut. Așa că l-am dus la spital și apoi l-am adus aici, i-a spus Plan direct mamei lui Shogun.

-Chiar așa, ce-i mare lucru? Dar îl pot vedea alergând în cameră deci nu este nimic grav, nu? a întrebat mama lui Shogun, îngrijorată pentru fiul ei.

-Nu este mare lucru. Există unele abraziuni și unele vânătăi. Trebuie să-mi cer scuze mătuși Wilai pentru că nu am avut grijă de Shogun. Plan ridică mâna pentru a-i aduce din nou respect mamei lui Shogun.
Mama lui Shogun a zâmbit încet și a clătinat din cap.

-E în regulă. Shogun însuși a căzut probabil nu a fost atent de aceea a alunecat și a căzut, dar este din nou supărat, nu? Altfel, n-ar fugi așa în camera sa? a întrebat mama lui Shogun într-un mod normal. Nu s-a enervat deloc pe Plan pentru că cunoaște personalitatea fiului ei.

-Doar un pic. Nu a fost drăguț cu doctorul, așa că l-am certat un pic, întrebându-mă dacă îi era milă de mine, a răspuns Plan.

-Eşti puțin obosit. Chiar mi-e frică dacă Shogun continuă să fie așa, Plan va fi enervat pe el? Mama lui Shogun a vorbit din sentimente adevărate. Plan zâmbi încet.

-Deloc, dar s-ar putea să fiu nevoit să-i ajustez personalitatea în unele chestiuni. Sper că pe mătușa Wilai nu o deranjează, spuse Plan înainte. Mama lui Shogun a zâmbit.

-Eu nu mă supăr. Doar Plan poate opri voința de sine a lui Shogun. Deci, vrei să te întorci acum sau să mergi mai întâi la Shogun? a întrebat mama lui Shogun.

-Va trebui să mă întorc și să mă uit puțin la muncă. Mă voi întoarce la începutul serii. Oricum, aș dori să o rog pe mătușa Wilai să-i dea lui Shogun  medicamentele, și nu trebuie să-i spui că eu voi veni. Să se gândească că nu vin vreau văd mai întâi ce față are. A spus Plan zâmbind și i-a întins punga cu medicamente mamei lui Shogun. Wilai a primit-o cu un zâmbet blând:

-Bine, mulțumesc foarte mult, mama lui Shogun ia spus lui Plan apoi îl lasă să se întoarcă și să se uite la propria sa muncă.

Sunetul mașinii lui Plan care pleacă l-a făcut pe Shogun care stătea în picioare privind prin perdelele ferestrei din dormitor să-și strângă pumnii. Motivul pentru care Plan nu a venit să-l vadă ca întotdeauna, îl face să creadă că a fost pentru că Plan l-a favorizat pe Klon mai mult decât pe el însuși. Shogun se apropie și se așeză pe pat. Își scoate telefonul mobil și apăsați pentru a suna.

-La naiba, să ieșim în seara asta? Hai să găsim un loc răcoros pentru a sta. Ei bine...M-am plictisit....Bine, ne vedem mai târziu. Shogun a sunat un prieten cu care a mers împreună la liceu și urma să studieze la aceeași universitate. După ce a închis telefonul cu prietenul său, Shogun s-a dus să-și schimbe hainele apoi se întinde și se odihnește puțin. Înainte de a ieși cu prietenii în această seară.

-Shogun, unde mergi? a întrebat brusc mama băiatului când l-a văzut pe Shogun îmbrăcat să iasă din casă.

-Ies în oraș cu Yot și Tang. Este ceva în neregulă? A întrebat Shogun.

-Nu te mai doare rana? a întrebat din nou mama lui Shogun privind brațul fiului său Shogunul și-a ridicat brațul pentru a privi.

-Doar un pic. E în regulă. Apoi mă voi grăbi să mă întorc, Tang deja mă așteaptă. Shogun a terminat de vorbit și a ieșit imediat din casa lui, fără ca mama sa să aibă timp să-l certe. Wilai a clătinat din cap.

-Stai puțin, cu siguranță este o problemă dacă Plan  vine și nu te vede, și-a spus mama lui Shogun. Dar nu sa gândit să-i spună lui Planul chiar acum pentru că nu vrea să-l deranjeze din timpul de lucru.

Shogun a ieșit din casă seara și și-a invitat prietenul să iasă la plimbare la piața de trenuri.

-Încă îndrăznești să vii la o plimbare în această stare? îl tachina Yot pe Shogun.

-Nu este mare lucru. Piciorul meu nu este rupt. S-a certat Shogunul cu prietenul său, întorcându-se înapoi și uitându-se  la el.

-Cred că ai avut o ceartă cu P’Plan, spuse Tang, făcându-l pe Shogun să se întoarcă și să se uite cu ochii furioși. A fost confirmarea faptului că cei doi prieteni ai săi au știut imediat că s-a certat cu adevărat cu Plan.

-Sunt obosit, hai să mâncăm niște bingsu, a sugerat Shogun, schimbând subiectul înainte ca cei trei prieteni să meargă împreună la un magazin de bingsu. Când au ajuns acolo, a luat o masă și au comandat bingsu. Ei stau și mănâncă și urmăresc atmosfera și vorbesc despre prieteni care s-au împrăştiat să studieze în locuri diferite