Iubire și ură

Capitolul 10

SAMANTHA

Mă trezesc de dimineață cu o febră cumplită și abia dacă mă pot ridica din pat. Intru direct în baie să mă spăl pe față cu apă rece, fiindcă fața mea parcă ar fi în flăcări. Îmi spăl dinții și mă pieptăn, coborând jos pentru a-mi face o cafea. Am nevoie neapărat de una.
Deschid ușa de la intrare și am o surpriză. Un Jason încă ud care își trage nasul stă pe jos, mahmur.
- Bună dimineața! Spune și nu pot să cred că a stat aici toată noaptea, așteptând să îi deschid.
- 'Neața! Trebuia să pleci acasă cum ți-am zis, nu să mă aștepți aici, îi spun, ajutându-l să se ridice.
- Am murit de frig toată noaptea și am venit pe jos, fără mașină. Dar am meritat-o. Asta mi-a fost pedeapsa pentru ce am făcut.
- Se poate numi și așa. Uite, ca să nu spui că sunt rea, te las să faci un duș aici, vezi că au mai rămas câteva haine de ale tale pe la mine. Dar după pleci!
- De ce să plec? mă întreabă și în minte îmi vine doar imaginea cu el și blonda aia.
- Încă nu mi-a trecut supărarea și.. ce naiba ai pățit la buză? îl întreb și îl ating pe locul vânăt. Te-a mușcat blonda? Spun și râd, fiind amuzată și geloasă în același timp.
- Nu, doamne. M-am bătut. Cu Nate. El m-a adus înapoi la realitate. Și dacă e așa cum crezi, dacă aveam ceva cu aia, nu eram aseară sau acum, aici. Pentru că te iubesc! Zice și încearcă să mă sărute, dar mă trag înapoi.
- Eu am nevoie de o cafea și tu... de un duş!

JASON

- Samantha...
- Ce mai vrei acum? Mă întreabă îndreptându-se spre bucătărie.
- Nimic, lasă, îi spun și urc sus în baie, făcându-mi duș
cât mai repede posibil pentru a fi lângă ea.
Ies din duș cu un prosop învelit în jurul taliei și îmi caut niște haine pe care le lăsasem la ea acum câteva zile.
Mă îmbrac cu ele, cele ude punându-le într-o plasă de cumpărături găsită prin cameră. Cobor jos de unde se aude muzica puternică și imaginea cu Samantha dansând în bucătărie, făcând clătite, îmi apare în minte.
- Eu plec, Sam! Îi spun și se întoarce către mine, făcându-mi semn să mă întorc spre ea.
- Stai jos! Și nu te mai holba la mine! Îmi spune și încerc să nu o fac, dar pare imposibil.
- Ai zis să plec după ce îmi fac duș! Asta voiam să fac! Îi spun și aceasta dă muzica mai încet și se așează la mine pe picioare.
- Da, așa am zis. Dar nu te las să pleci până nu îți dezinfectez rana de la buză, așa că stai cuminte și nu comenta! Îmi spune și se apropie să mă sărute, eu tânjind după buzele ei, dar pleacă înapoi spre aragaz și mă lasă cu ochii în soare.
Îmi pun mâinile în piept și mă holbez la ea. Dansează pe ritmul muzicii, făcând clătite în același timp. E atât de frumoasă de dimineață. Am fost un prost că am acceptat avansurile blondei. Nici nu m-am gândit la ce am acasă. O zeiță. Geloasă, foarte geloasă.
- Ia mâna! Îmi dă ea peste mână, când încerc să iau o clătită, cu Nutella. Îmi salivează gura după ele. - Serios, Sam? Mă ți aici ca să ce? Să mă holbez la toate fără să pot să ating? Mai bine plec atunci! Ne vedem când vei avea chef de mine! Spun și părăsesc casa, mergând spre drumul care duce la casa mea.
Insfârșit a încetat ploaia și pot să mă bucur de vremea caldă de afară.

SAMANTHA

Îl văd cum iasă pe ușă fără nicio emoție și instinctul mă face să pornesc după el, dar nu. Îl mai las puțin, nu vreau să mă arunc în brațele lui imediat. Îl văd pe Nate intrând pe ușă și grăbindu-se în cameră, dar vorbele mele îl fac să coboare.
- Nate! Mișcă-ți fundul aici! Am făcut clătite cu Nutella! Zic și imediat e în fața mea, cu ochii ațintiți asupra farfuriei cu clătite.
Mâncăm amândoi de zor, rămânând doar patru clătite. Ne doare burta pe amândoi. Nate pleacă în cameră și eu mă apuc să spăl vasele murdare. Cele patru clătite i le duc Vanessei, spălând și farfuria pe care erau așezate.
Un sentiment de goliciune mă apasă pe inimă și simt că îmi vine să îmi rup părul din cap. Urc sus pe scări și mă ivesc direct în camera lui Nate.
- Sam, ce ai pățit? Spune el și se ridică în picioare venind către mine, dar eu mă arunc pe pat.
- Jason. L-am făcut să plece. Probabil crede că nu îl mai iubesc! Spun și încep să plâng și mai tare, Nate prinzându-mă într-o îmbrățișare de urs și sărutându-mă pe frunte.
- Nu vorbi prostii. Jason nu poate sta supărat nici măcar cinci minute, mai ales pe tine.
- Acum nu știu ce să zic, îi spun și îmi lipsesc corpul de al lui, simțindu-i căldura.
- Dacă te deranjează că stau așa, pot pleca, îi spun lui Nate și îi văd ochii mieroși uitându-se la mine.
- De ce m-ar deranja? Îmi aduce aminte de copilărie. Nu te-ai schimbat deloc. Când erai mică, te certai cu Jason și mereu era el cel care se supăra. Îi spuneai că pleci și veneai la mine să te plângi că s-a supărat. Același lucru și acum, îmi spune și mă ridic din îmbrățișare, punându-mă pe el.
- Ai dreptate, trebuie să mă schimb. Acum! Mai poți face avionul cu mine? Că tot ai adus vorba de copilărie, îi spun și începe să râdă, la fel făcând zi eu.
- Desigur. Hai, pregătește-te, îmi spune și își pune tălpile pe abdomenul meu, ridicându-mă. Dintr-o dată picioarele îi cedează și pic pe el.
- Scuze, sper că nu te-ai lovit! Îmi spune și încep să râd, îmbrățișându-l.
- Eu una nu, dar am căzut eu pe tine, sper că nu te-am strivit.
- Când ai 20 de kilograme, nu ai cum să mă strivești, îmi spune și îi dau una peste piept. Bine, poate 40, reformulează și mă dau jos de pe el, punându-mă lângă.
- Îmi era dor de asta! Copilăria noastră. Clipele când alergam ca nebunii prin casă și ne jucam sau băteam. Îmi e dor de tine! Îi spun și mă ia dinou într-o îmbrățișare, pupându-mă pe frunte.
- Stai liniștită că nu plec niciunde, încă sunt verișorul tău, pitico! Îmi spune și chicotesc.
- Pentru mine nu ești verișor! Ești frate! Îi spun și văd cum zâmbește.
- Haide, bine, destul cu nostalgia. Vrei ceva senzații tari în seara asta? Mă întreabă și văd cum îi saltă sprâncenele când îi murmur un 'da'.
- Atunci vrei să vi la o cursă diseară? Premiul cel mare e de 10 mii de dolari.
- Sună tentant. Deci merg, spun și mă ridic din pat, căutându-mi haine pentru deseară. Asta înseamnă peste trei ore.

JASON

Nate m-a sunat cu o oră în urmă spunându-mi să mă pregătesc pentru o cursă. Bine că nu m-a sunat cu cinci minute înainte să înceapă.
Scot mașina din garaj și mă asigur că totul e gata, plecând spre locul unde se organizează de data asta. Ajung acolo fix la țanc, atunci când toată lumea își pune mașinile pe pistă. Dar stai... nu sunt numai mașini... sunt și motociclete. Mă uit după Samantha dar nu o găsesc, așa că mă las păgubaș și urc în mașină, așteptând tonul.
Odată ce cursa a început , pornesc în trombă și depășesc fiecare obstacol din fața mea. Ajung pe primul loc, cu o motocicletă. Nu. Nu poate fi ea. Dar chair ea e. Samantha! Și e îmbrăcat mai sexy decât credeam.
- Sam... spun eu în șoaptă deși nu mă poate auzi, și chiar atunci se uită către mine și îmi face semn să am grijă, moment în care mașina mea practic zboară de pe pistă și aud pe toată lumea alarmându-se.
Înainte de a intra în starea de inconștiență, simt niște buze calde pe ale mele sărutându-mă cu foc, și ochii aceia albaștri uitându-se intens în ai mei.
- Va fi bine, iubitule! Îmi spune și atunci îmi închid ochii, nemaiauzind și nemaivăzând nimic.