Iubire și ură

Capitolul 16

JASON

Dacă vestea că nu vrea să facem dragoste m-a uimit, atunci vestea că se mută cu părinții ei în New York, chiar la liceul de lângă colegiul meu, aproape ma omorât, în sensul bun. În ultimele două luni au tot încercat unele fete din colegiu să se dea la mine, dar leam refuzat spunându-le că am o iubită care mă așteaptă acasă. Defapt mințeam. Nici nu vorbea cu mine, darămite să mă aștepte acasă.
Din câte am înțeles de la Nate, ea la anul vrea să vină tot la Brooklyn. Vrea să se facă profesoară de sport. Sincer, i-ar sta bine în statutul ăsta.
Mă ridic din pat, observând că Samantha nu e aici și mă duc direct la duș. Îmi fac duș cu apă caldă și ies din baie cum o fac întotdeauna:cu prosopul legat în jurul taliei.
- Jason, te-ai... uuu, ce avem noi aici? spune Samantha intrând pe ușă, iar când mă vede o închide. Cu cheia.
- Un Jason proaspăt ieșit din duș, spun și zâmbesc, dând din umeri.
- Domnule Jason-proaspăt-ieșit-din-duș, vi și tu să ni te alături în construirea unui om de zăpadă? îmi spune și își plimbă degetele pe abdomenul meu, ducându-le către spate, trăgându-mi prosopul, care alunecă în jos.
- Joci dur, spun și mă întorc cu fața la ea, care pare un pic cam intimidată. Ce e iubito, ți-e rușine? o întreb și își bagă nasul în valiza mea cu haine, probabil căutândumi ceva de îmbrăcat.
- Dacă mi-ar fi fost rușine, nu ți-aș fi dat prosopul jos de pe tine, îmi spune și scoate niște haine din valiză, punându-le pe pat. Cu cât te grăbești, cu atât mai bine, îmi șoptește la ureche și îmi mai oferă câteva atingeri electrizante pe corp înainte de a ieși din cameră.
Instinctiv, îmi iau pe mine hainele pregătite de Samantha și ies din cameră. Afară se observă o ninsoare lină, cu fulgi mari. Samantha și ceilalți doi porumbei stau la taclale în fața șemineului.
- Haideți! Le spun și mă îndrept spre ușă luându-și și ei gecile și mănușile și ieșind după mine.
- De unde începem? Întreabă Vanessa și decidem să facem un plan.
- Voi doi faceți partea de jos, noi pe cea din mijloc iar cea de sus o facem împreună. De decorat, de asemenea, împreună. În regulă? Le spun și dau din cap în semn că au înțeles.
- Începem de aici și îl rostogolim până se face îndeajuns de mare, spun și așa facem.
Am făcut un bulgăre mic de zăpadă și l-am aruncat în Nate, înainte de a face omul de zăpadă.
- Care dintre voi a fost? Spune Nate și se uită când la mine, când la Sam.
- El! Ea! Spunem amândoi la unison, și arătăm cu degetul unul la altul.
- Pentru asta, am o surpriză! Spune Nate și aruncă în fiecare cu un bulgăr de zăpadă.
- Aa, vrei război? Păi să ne războim cum se cuvine! Spun și îmi fac mai mulți bulgări, după care încep să arunc în toți, până și la Samantha, care s-a dovedit a fi de partea lui Nate.
Văzând că nu mai are bulgări, fug după ea pentru a-i da cu puțină zăpadă pe fața sa roșie de frig. Alerg și ajung aproape de ea, până când alunecă, iar ca să nu pic și să o strivesc, mă întorc în așa fel încât să pice ea peste mine.
- Acum, zic și o întorc, ținându-i mâinile blocate și încercând să îi dau cu zăpadă pe față, dar ceva mă oprește.
- Trădătoareo! Strig eu către Vanessa care fuge victorioasă către Nate, fericită că mi-a dat cu zăpadă pe față.
Dintr-o dată, mâna fragedă a Samanthei îmi trage gulerul și mă prinde într-un sărut neașteptat, rece, care îmi provoacă un fior în tot corpul.
- Acum, haide să facem omul acela de zăpadă! Zice și se ridică, plecând, lăsându-mă iar cu ochii în soare.

O urmez și văd că Vanessa cu Nate aproape au terminat.
- După cum vedeți, mai aveți puțin și ați terminat partea de jos. Până o facem și noi pe cea din mijloc, faceți rost de un morcov, niște cărbune, un fular, o căciulă și o mătură. Hai repede! Le spun și pleacă prin casă să caute, întrebându-l chiar și pe tata.
- După ce terminăm omul de zăpadă, mergem până sus în cameră la balcon? Mă întreabă Samantha în timp ce învârteam imensul bulgăr.
- Pentru ce, când putem sta aici? O întreb și se uită la mine, învârtind în continuare.
- Mama tot mă sâcâie la cap că ar trebui să fac și eu o poză frumoasă iarna, și niciodată nu îmi iasă bine. Ori închid ochii ori ies urât. Dacă vrei să îmi faci o poză sus la balcon, se vede frumos de acolo.
- Bine, mergem. Acum mai avem aici de lucrat puțin.

*

Omulețul nostru de zăpadă era gata. Am făcut un mare efort toți, făcându-l. I-am făcut o poză și am intrat înăuntru, ducându-ne direct lângă șemineu, unde era cald și bine.
- Nu mai vreau să plec de aici. E atât de bine, spune Samantha și se ghemuiește în brațele mele.
- Din casa asta sau din brațele mele? O întreb și se uită la mine, zâmbind.
- Din ambele! Îmi răspunde ea prompt, zâmbind și eu la rândul meu.
- Rămânem dacă vrei să facem Crăciunul aici! Îi spun și își ridică ochii spre mine, văzând prin ei dorința arzătoare de a rămâne aici.
- Vorbești serios? Mă întreabă și îi afirm din cap.
- Da, da și din nou da. Chiar aș vrea să îl facem aici.
Îmi place.
- Atunci îl facem aici! Spun și o strâng în brațe.
- Acum, hai să facem poza aia și după coborâm să mâncăm cina. Îmi e foame, spun și o sărut.
- De mâncare sau de buzele mele? Îmi repetă mișcarea și zâmbește în colțul gurii.
- Cred că de ambele, îi spun și o trag sus pe scări, ajungând la balcon.
- Și cum vrei să fie poza? O întreb și se poziționează într-un fel anume, dându-mi explicații.
Am făcut vreo douăzeci de poze, dintre care doar una a ieșit perfectă din punctul ei de vedere. Mie mi se părea că toate erau drăguțe.
- Asta! Mi-o transferi și mie pe telefon? I-o trimit mamei, spune și râd.
- Dă-mi numărul mamei tale, îi trimit eu, îi spun și se pare că îl caută în agendă.

*

Ne-am sfătuit cu tata și cu ceilalți în legătură cu Crăciunul și au zis că sunt de acord să îl facem la vilă, aici. Samantha i-a trimis poza mamei sale de pe telefonul meu, aceasta fiind foarte încântată și uimită în același timp.
- Normal că fac Crăciunul cu viitoarea mea noră! Spune tata și toată lumea rămâne blocată în special Samantha.
- Viitoare noră? Nu gândești un pic cam departe? Spun către tata și se încruntă la mine.
- Da, viitoare noră. Nici nu mă gândesc la alta. Să nu te prind că mai faci vreo prostie și o fac o să plângă că te bat cât ești tu de mare! Îmi spune și mă abțin să nu râd.
- Oh, ai aflat, spun și mă uit la tata care o ține pe Samantha lângă el. Parcă nu eu aș fi fiul lui.
- De asta îmi place de Sam și de asta o vreau ca noră! Cel puțin ea e sinceră atunci când tu nu ești! Îmi spune tata și înghit în sec, Samantha abținându-se să nu râdă.
- Gândești prea departe, tată. Întâi să terminăm facultatea și după. .
- Am avut o colegă în facultate care avea și copil și învăța foarte bine. Acum e medic chirurg. Deci. .
- Nu mai vreau exemple din tinerețea ta, tată! Îi spun eu tatălui meu.
- Voiam doar să îți mai bag puțin mințile în cap, îmi spune și zâmbesc în colțul gurii.
- Înțeleg că îți place de Samantha, dar mai las-o liberă, până la urmă e iubita mea! Spun și o înșfac pe Samantha din brațele tatei, trăgând-o în ale mele.
- Îmi amintești de mine în tinerețe, spune tata și pleacă, probabil să pregătească cina.
- Ești gelos până și pe tatăl tău? Îmi spune Samantha sărutându-mă apăsat și râzând.
- Sunt gelos pe orice bărbat e în jurul tău, iubito! Îi spun și o ridic, punând-o să stea la mine în brațe, la fel cum stă și Vanessa la Nate.