Capitolul 29

4.2K 211 29
                                    

SAMANTHA

După patru luni mă trezesc din pat cu o durere groaznică de burtă, croindu-mi drum până la baie. Durerea nu încetează nici atunci când mă văd din nou în pat. Jason, îngrijorat, se uită la mine și mă întreabă ce mă doare, făcându-i semn spre burtă.
- Iubito, mergem la spital, nu vreau să ți se întâmple ceva rău cu sarcina pe ultima sută de metri.
- Parcă mă simt mai bine, spun și îmi închid ochii ușor.

JASON

- Iubito, ești bine? Hei, Sam, deschide ochii.
Oh, nu, nu se trezește. Repede, unde îmi sunt cheile? Îmi amintesc că le-am lăsat lângă oglinda de la ușă. O iau pe Samantha în brațe și fug cu ea până la mașină, prinzând cheile repede în mâini.
O pun întinsă pe bancheta din spate și pornesc în trombă spre spital. Ceva s-a întâmplat, nu poate adormi așa, fără să se trezească.
Ajung la spital, o iau în brațe și o duc direct la urgențe, așteptând-o pe doctoriță.
- Jason, ce s-a întâmplat?
- Doamnă doctor, Doamne-ajută că ați venit, și-a închis ochii și nu se mai trezește.
- Știu despre ce e vorba, am mai avut cazuri. Vreau să te rog să nu te sperii, o să trebuiască să o trezești ca să nască. Dacă nu se trezește, ar putea deceda și ea cât și copii.
- Nu, nu, orice, doar să nu moară. Nici unul din ei. Aș fi distrus.
- Atunci încearcă să o trezești cât eu mă ocup de pregătiri. Soră, arată-i unde să o așeze.
O soră medicală îmi arată unde să o așez pe Samantha și pregătește totul. O pun pe acel pat și încerc din răsputeri să o fac să se trezească.
- Haide, Sammy, trezește-te, nu mă părăsi, nu acum! Am nevoie de tine! Am nevoie de voi!
- Mai încearcă, nu putem să o pierdem, nu trebuie să o pierdem!
- Samantha, trezește-te, te rog. Mă omori încet. .
- Jason...
- Împinge, Samantha, este pentru binele tău și al copiilor. Haide, Samantha, o poți face! Spune doctorița și o văd pe iubita mea străduindu-se să dea naștere rodului iubirii noastre, unuia dintre ei.
- Se pare că m-am înșelat. Unul e băiat. Urmează să îl scoatem pe celălalt, haide Samantha!
- Jason, promite-mi. . că dacă se întâmplă ceva... vei fi un tată bun pentru ei. Promite-mi! Îmi spune iubita mea și mă strânge tare de mână, dând naștere și celui de-al doilea rod al iubirii, de data asta fiind fetiță.
- Samantha! Hei, Sammy, trezește-te!

- Soră, adu repede defibrilatorul, avem un caz de insuficiență respiratorie.
- Doamnă doctor, faceți ceva, nu o pot pierde, viața mea depinde de ea. O iubesc!
- Sunt sigură de asta, Jason. Acum, îndepărtează-te puțin pentru a o putea resuscita.
- Unu, doi, trei, haide!spune doctorița și o resuscitează, însă fără niciun răspuns.
- Unu, doi, trei, haide! Repetă doctorița și Sam deschide larg ochii și ia o gură mare de aer.
- Samantha! Spun și o îmbrățișez, sărutând-o cu patimă.
- Iubitule! Spune aceasta și o lacrimă își face apariția pe fața ei.
- Habar nu ai cât de fericit m-ai făcut. Sunt tată, iar tu ești bine, nici nu ști cât m-ai speriat. Acum, stai aici și nu te mișca, mă duc să îi aduc pe copii.

SAMANTHA

Iese din salon în timp ce eu mă uit peste tot, așteptând să îmi văd copii.
- Salutați-o pe mami, copii, spune Jason și se apropie de mine cu o fetiță și.. un băiat?
- Liz avea dreptate, într-adevăr era un băiat.
Vreau să îi țin și eu la mine în brațe, îi spun și întind mâinile spre el, aceasta ajutându-mă să îi țin.
- Doamne, cât sunt de frumoși, mă bucur atât de mult.

* *


- Nate, ai grijă cu Lucy, e fragilă, nu e o păpușă de jucărie.
- Dar Vanessa îl ține pe Caleb la fel ca mine iar ei nu îi spui nimic.
- Uită-te mai bine la ea cum îl ține, nu se aseamănă cu felul în care o faci tu, observi? Îi spun vărului meu îngrijorat.
Îi pune mâna sub cap lui Lucy și o ține foarte bine în brațe, fiind un unchi grijuliu.
- Dar de ce i-ați pus nume Lucy, fetei?
- Lucy era numele mamei lui Jason.
Pentru prima dată îl văd pe Nate trist. Chiar dacă nu erau cine știe ce rude, Nate a ținut la mama lui Jason. Totuși, era nașa lui, femeia care l-a ținut în brațe la botez. Încă de când erau mici, Nate și Jason s-au înțeles foarte bine, au fost ca frații, chiar și acum, nimic nu s-a schimbat.
- Ai observat cât de mult seamănă Caleb cu tine, Sam? Mă întreabă Vanessa și se uită când la mine, când la Caleb.
- Dacă e băiatul mamei, așa și trebuie, nu-i așa, dragule? Spun și îl fac pe Caleb să râdă.

- Se pare că lui Lucy nu îi place de unchiul ei, Sam. Ia-o, nu vreau să o fac să plângă.

- Se sperie de fața ta, iubitule, zice Vanessa și începe să râdă.
- Ce zice mătușa Vanessa, Lucy? Te sperii de fața unchiului? Zic către Lucy și o iau în brațe, făcând-o să râdă.
- Uite, vezi? Râde. Înseamnă că e adevărat ce spune, zice Vanessa și râde de Nate.
Iubitul meu intră pe ușă cu o grămadă de cumpărături pe care le așează pe blatul de bucătărie.
- Iubito, dă-mi-o mie pe Lucy și verifică dacă nu am uitat să iau ceva. La câte am pe cap...
- Lucy, acum stai puțin la tati pentru că mami are puțină treabă, bine? Spun către fiica mea și i-o pun în brațe lui Jason, în timp ce mă îndrept spre bucătărie.
Deci să vedem. Ai uitat ceva, Jason?

- Samantha, vino aici, Caleb cred că a făcut ceva în pampers că a început să miroasă.
- Vin imediat! Strig și declar că nu e nimic ce nu a luat Jason.

Îl schimb pe Caleb și nu e deloc cuminte. Seamănă atât de mult pe mămica lui. Gândul ăsta mă face atât de mult să zâmbesc.
- Și, când ați plănuit botezul? Mă întreabă Vanessa, uitându-se la mine în timp ce îl schimb pe Caleb.
- Nu ne-am gândit încă la asta. Dar fiți siguri că veți fi primii care știu.
- Ști că ești cea mai bună verișoară pe care o am? După ce îl schimbi pe Caleb, mi-l mai dai să mă joc cu el?
- Ți l-aș da cu mare plăcere dar deja e somnoros. Doar dacă nu vrei să îl adormi tu..
- Da, da, da, normal că vreau. Mătușa îl va adormi imediat, nu-i așa Caleb? Zice Vanessa și îl ia pe Caleb de la mine din brațe, luându-l să îl legene.
Pot spune că sunt fericită. Jason a adormit pe pat cu Lucy în brațe iar Vanessa îl leagănă pe Caleb, încercând să îl adoarmă. O iau pe Lucy din brațe de la el și o pun în pătuț, controlând pe Vanessa pentru a vedea dacă a adormit și Caleb.

*
Acum toată casa doarme. Jason a adormit încă de când a venit de la muncă, Vanessa l-a adormit pe Caleb și a adormit pe ea, eu luându-l și punându-l în pătuț lângă Lucy. Nate s-a pus să doarmă lângă Vanessa. Acum vine rândul meu să adorm lângă soțul meu, care mi-a devenit și iubit, și frate, și tată în tot acest timp. Îl iubesc.

Sfârșit

Iubire și urăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum