Numar Necunoscut //Finalizata//

Cap.23❤

-Uite ce ai facut!

-Eu?Tu esti prostul care da din maini asa ca mai bine taci.

-Ai putea sa nu ma mai jignesti?

-As putea...dar nu ma pot abtine.Spun si incep sa chicotesc.

-Ce amuzant.

-Duceti-va si schimbati-va.Ne sugereaza Valeria.

-Eu ma duc prima.

-Mergem amandoi.Spune si ma prinde de incheietura tragandu-ma dupa el spre camera.Parca ai murii!

-Da as murii.Stiu se ce esti un stare.

-Nu ai mai trecut peste?

-Peste tine?

-Enervanto.Spune si incearca sa iasa din camera cu cateva haine pe umar dar il opresc imbratisandu-l.

-Ce crezi ca faci?Intreaba deranjat.

-Cand sunt suparata imi place sa tin in brate pe cineva...ma linisteste.
Caldura pe care o emana ma face sa ma topesc in bratele lui mari.Ma simt in siguranta langa el si totodata fericita.Deabea de ii ajung la umar dar nu ma deranjeaza asta,ii pot simti bataile inimi care bat mult mai tare de cat ar fi normal.

-Nu vreau sa ne mai certam niciodata.Spun aproape plangand.

-Nu o v-om mai face,iti promit.
Zambesc si il strang mai tare in brate plimbandu-mi degetele pe spatele lui.Ofteaza si se desprinde usor din imbratisare privindu-ma in ochii.

-Daca ma mai vezi exagerand sa imi spui,da?
Soptesc un da,si imi lipesc buzele de ale lui.Mii de fiori imi traverseaza sira spinari si mii de fluturasi se afla in mine.
Ne asezam in pat si ma ghemuiesc in bratele lui respirand greoi.

-Ne uitam la ceva?Ma intreaba plimbandu-si mana pe spatele meu.

-Vreau doar sa vorbim.

-Bine.Spune si imi saruta fruntea.

-O sa imi raspunzi la tot ce te intreb?

-Depinde.Spune zambind.

-De ce imi trimiteai mesaje cu numar necunoscut?

-Mereu te vedeam cand treceam pe langa scoala,erai genul de fata frunoasa,zambitoare,cuminte...M-ai atras.Totul a inceput cand eram pe banca ma uitam cred ca insistent la tine si un baiat a venit la mine si am inceput sa vorbim.I-am spus ca imi place de tine iar el ma ajutat si mi-a dat numarul tau de telefon.

-Wow...

-Dupa ce am mai vorbit chiar am simtit ca ma atragi..si ne-am intalnit,pot spune ca nu voi uita niciodata cat de speriata ai fost cand m-ai vazut.

-Tu te amuzai de cat de speriata eram?

-Eh..

-Pot sa iti pun a doua intrebare?

-Pune-o.

-Tu chiar l-ai omorat pe acel om?

-Pe batranul acela?Da eu l-am omorat,dar nu te speria nu mai avea mult de trait asa ca am incercat sa ii usurez moartea.

-De unde stiai ca mai avea putin si murea?

-Ai vrea sa iti raspund la intrebarea asta sau ai una mai buna?Ca sa stiu la care sa raspund.

-Ok...Cum de ai stiut la ce ma gandesc cum de ajungeai asa repede in fata mea,cum de stiai ca sunt in spatele tau fara sa te intorci?

-E mai greu de explicat...

-Vreau sa stiu.

-Si eu vreau sa stii,dar promiti ca nu o sa te speri,nu o sa fugi de mine nu o sa te superi?

-Promit!Spun si ii iau mana in a mea.

-Sunt..sunt..vampir.