Numar Necunoscut //Finalizata//

Cap.66

Fierb de nervi baiatul asta e atat de...de..de prost!Da,e un prost!
Ma invart in cerc si sper ca parintii mei sa vina odata.Un bazait cunoscut imi opreste sirul gandurilor.
Ma pun in pat si iau telefonul in mana glisand ecranul.
Am un mesaj!Un mesaj de la un numar necunoscut.

"Buna Erin,voiam sa iti spun ca am plecat de langa ea,asa cum ai si zis tu.Imi pare rau...cred ca e mai bine pentru ea..."

Cred ca a gresit numarul.

"Hei scuze dar cred ca ai gresit numarul"

"Oh...Da..scuze.."
Imi blochez telefonul si il arunc in pat.Mereu sper ca el sa imi dea mesaj...dar nu o face.
Un alt bazait ma face sa tresar si imi iau rapid telefonul ce statea sa cada pe marginea patului daca faceam o miscare gresita.

"Si...ce faci?"

"Bine...tu?"

"Sigur nu faci bine!Spune ce ai."

"Nu am nimic,serios!"

"Vezi sa nu!Spune-mi!"

"Prietenul meu ma lasat balta..."

"Umm scuze...Bff?"

"Nup,iubit!"

"Acum imi pare rau si mai mult"

"Ehh...lasa"

"Il iubeai?"

"Ce intrebare e si asta?"

"Doar intreb..."

"Enorm"

"De ce a facut asta?"

"E incurcat"

"Te rog spune-mi"

"Sa prefacut!A facut asta doar pentru ca cineva il pusese"

"Ce a facut?"

"Ma rapit,imi spunea ca ma iubeste..."

"Poate lucrul asta e adevarat!"

"Ba nu e!Daca era nu ma parasea si statea cu mine explicandu-mi"

"Poate cineva la amenintat"

"Cine?Nu avea cine!Ok gata nu vreau sa mai vorbesc despre asta!"

"Ok nu mai vorbim.Nu mai fi suparata!"

"Tu nu ai fi?"

"Ba da as fi...Dar ia-o asa:Gasesti pe cineva mai bun.."

"Nu!El e cel mai bun.Nu pot trai fara el...simt cum ma sufoc pe fiecare zi ce trece.Nu am mai vorbit cu el de mai mult de trei luni iar eu simt ca mor!Tu nu intelegi!Nimeni nu intelege!Il iubesc ca pe mine insami!Ma salvat!Ma salvat de la moare iar eu nu i-am spus nici un amarat de multumesc!Poate ca asta a simtit ori i-au spus parintii mei,nu conteaza asta dar el ma salvat!Il iubesc enorm si nu mai pot trai fara el.El e tot!Tot!

"Sara sa nu cumva sa faci ceva gresit!!!"

Paște Fericit!Va iubesc!