Numar Necunoscut //Finalizata//

Cap.50

-Te urasc!Spune ea si isi strange mana intr-un pumn.Se aseaza in fata mea si ma priveste nervoasa.O prind de mana si o trag in pat tinand-o captiva sub mine.Ma loveste cu pumnii dar inceteaza cand observa ca nu are cum sa scape.

-Da-te de pe mine!Comanda ea si incearca sa se ridice.

-Nu!Soptesc eu in parul ei.

-Nu vreau nici un vampir in preajma mea!
O privesc si ii pot observa ochii negri.Ce se intampla cu ea?
Se ridica si se apleaca spre fata mea.Cand chiar credeam ca o sa ma sarute,palma ei face contact dur cu fata mea.Marai si tot ce fac e sa o prind de maini si sa o strang tare in brate.
Nu inteleg de ce nu sunt suparat pe ea ca ma lovit,nu inteleg cum nu reactionez urat,nu inteleg ce e cu mine.

-Te rog Sara...Vreau sa ma asculti.Ma rog eu iar ea doar se zbate in bratele mele.Te rog frumoaso...

-Lasa-ma Chris!Spune ea incet.

-Fac orice Sara,doar asculta-ma.Fac orice!Soptesc eu aproape implorand.
Mormaie un "ok"iar eu o privesc timp de cateva secunde apoi ii eliberez mainile.
Se indeparteaza de mine si se aseaza pe fotoliul din partea cealalta de camera.

-Te ascult.Spune privindu-ma plina de ura.

Hai Chris stiu ca poti!Haide Chris cu curaj!Haide in mortii ma-tii odata.
Oftez si deschid gura pentru a spune ceva dar cuvintele parca nu vor sa iasa.

-Nu stiu cum sa incep...Spun si imi scarpin ceafa nervos.

-Poate cu inceputul!Spune ea dur.

-Ok cred...Imi pare rau..imi pare rau ca ti-am ascuns asta..aveai dreptul sa stii,iar eu am fost un las si nu ti-am spus.Stiam ca daca aflii o sa reactionezi cum ai reactionat acum...urat.Nu e vina mea ca asta a fost sa fie.Nu e vina mea ca nu sunt si eu om.Nu e.Urasc asta.Urasc ca te-am mintit.Ti-as fi spus-o dar mi-a fost frica.Mi-a fost frica sa te pierd.Si inca imi e...

-Treci la subiect Chris.Spune ea ingandura-ta.

-Sunt un vampir,e adevarat.Pot omora oameni,pot sa le citesc gandurile,pot sa apar langa tine cand te astepti mai putin,pot sa fac tot!Spun eu printr-o rasuflare.

-Nu pot sa cred...Spune ea lasandu-si fata in palme.

"Nu nu nu iubesc un vampir,nu se poate asta!"

-Si vampirul te iubeste frumoaso.Spun zambind iar ea doar arunca cu o perna in mine.

-Nu imi mai citii gandurile prostule!Tipa ea nervoasa.

"Prostul meu"

-Si tu esti frumoasa mea.

-Hei!Inceteaza!Spune ea si se ridica nervoasa.

-Gandesti frumos.Imi place.Mai fao.

"Du-te dracu Chris,asta sper sa iti ajunga fix la corason"

-Mi-ai spulberat sufletelul.Spun facand o fata de copil mic.

-Mai trebuie sa repet ce am gandit?Ma intreaba ridicand o spranceana.

-Ce sa repeti?Intreb curios.

-Chris nu face pe prostul!Stii prea bine.Spune si se aseaza pe pat langa mine.

-De data asta spune-o nu o mai gandii.Nu ai curaj sa o spui cu voce tare.Spun scotandu-i limba.

-Du-te dracu!Spune si in urmatoarea secunda buzele mele sunt unite cu ale ei.