ᴀ ɴᴇᴡ ʟɪғᴇ // ᴄʀᴇᴇᴘʏᴘᴀsᴛᴀ

Capitolul 5

Mi se face foarte foame şi cobor. Era o linişte totală. Asta înseamnă că au plecat toţi la vânătoare. Observ că ăştia au ascuns toată băutura ca să n-o vadă Slender. Inteligenţi. Îmi fac un sandwich şi mă aşez la masă. Chiar atunci când vreau să muşc sunt deranjată. Nu poate omu' să mănânce în linişte că e deranjat mereu?

-Ţi-au tras freză nouă, mă? mă întreabă Jeff. De fapt aspect fizic nou.

-Mdea. Ceilalţi sunt la vânătoare?

-Da.

-Şi tu de ce n-ai mers cu ei?

-N-am avut chef.

-Renumitul Jeff The Killer n-a avut chef de vânătoare? Incredibil!

-Foarte amuzant.

-Mi-a făcut mare plăcere să vorbim, dar eu trebuie să îmi curăţ baia de vopsea albastră.

Îmi spăl farfuria şi mă întorc în cameră. Frec la baia aia timp de o oră. Când termin mă schimb cu un maieu şi cobor în sufragerie. Mă arunc pe canapea şi pornesc televizorul. Peste câteva minute se deschide uşa de la intrare şi mii de râsete îşi fac apariţia în casă.

-Uite cum stă ca balena pe toată canapeaua! zice foarte tare Ben.

-Balenă-i mă-ta!

Vine lângă mine şi se apleacă.

-Dacă vrei să ştii, acolo s-a pişat Smile acum 3 zile, îmi face cu ochiul.

-EW EW EW!

-De ce minţi bă? Câinele meu e bine crescut şi se pişă doar afară şi la Slender pe pernă, tu te-ai pişat pe tine când te-ai uitat la filmu' ăla! ţipă Jeff de pe scări.

-Nu ştiam că ai 3 ani! râd eu.

-HA HA HA. A vomitat cumva un unicorn în capul tău de îl ai albastru?

Nu mai stau pe loc şi încep să-l fugăresc prin toată casa cu un cuţit în mână, iar el ţipă ca bezmeticul.

-VEZI SĂ NU FACI IAR PE TINE!

El se ascunde pe undeva şi eu abandonez planul de a-i băga cuţitul ăsta în ochi.

Între timp ceilalţi au dat muzica tare şi dansau ca nişte bezmetici. N-am mai dansat demult, aşa că m-am alăturat şi eu lor. Dansam, cântam şi ţipam, subliniez că nu eram beţi, până a intrat Slender în casă. Ne-a luat pe fiecare cu un tentacul de picioare şi ne-a lăsat cu capul în jos.

-De câte ori v-am spus să nu mai daţi muzica la maxim? întreabă nervos.

-De 10 ori, spune L. Jack, iar Slends dă deazaprobator din cap. 20.

-30 DE ORI!

-Acum le şi numeri? îl întreabă Jeff iritat.

-Dacă se mai întâmplă asta o singură dată vă promit că vă arunc boxele în lac.

-E vreun lac pe-aici? întreb.

-E un lac cu sânge, acolo aruncăm cadavrele, îmi explică Hoodie.

-Acum, tataie, ne laşi jos, că mă cam doare capul, se plânge Jeff şi îl aruncă în cap. Puteai să mă laşi frumos, dar mă rog.

-Britney, trebuie să discut cu tine, îmi spune cel care acum 2 secunde m-a lăsat jos. Am intrat în biroul lui şi m-am aşezat pe scaunul din faţa biroului. Trebuie să vorbim despre puterea ta, contiuă el. Am înţeles că ai mers azi împreună cu E. Jack acasă să-ţi iei lucrurile. Jack mi-a spus că iar te-ai făcut invizibilă atunci când ţi-ai omorât mama. Din câte mi-au spus Jeff şi Jack mi-am dat seama că se întâmplă asta doar când îţi este frică. Trebuie să înveţi să-ţi stăpâneşti puterile. O să începem de mâine.

-Ok. Mai e şi altceva.

-Nu. Poţi pleca.

Ies din încăpere şi urc la mine în cameră, ignorându-i pe cei care încercau să-mi atragă atenţia.

Oare cum pot să mă fac invizibilă? Ce trebuie să fac?

Mă poziţionez în faţa oglinzii şi mă concentrez. Nu se întâmplă nimic. Mai încerc încă de trei ori şi nu se întâmplă nimic. Mă schimb în pijamale şi mă arunc în pat. Habar n-am ce trebuie să fac.

* * *

Mă trezesc din cauza gălăgiei. Uşa se deschide şi cineva apare lângă pat.

-Ţi-a fost frică să mă prinzi, huh? întreabă Ben destul de tare.

-Cum ai ghicit? Şi să ştii că nu sunt surdă.

-Sunt destul de inteligent.

-Se vede după faţa ta. Acum lasă-mă să mă culc înapoi! spun cu vocea mea răguşită ca în fiecare dimineaţă.

-E 12 şi Slends mi-a spus să te trezesc.

Sar ca arsa din pat şi îl dau pe Ben afară din cameră. Iau din dulap o pereche de pantaloni de trening veşinii, un tricou alb şi mă încalţ cu adidaşi. Îmi prind părul şi cobor. Majoritatea erau în sufragerie şi făceai diferite chestii.

-După ce înveţi sau cel puţin să încerci să îţi stăpâneşti puterea mergem toţi la vânat, îmi zice E. Jack fericit.

Dintr-o dată m-a apucat o poftă nebună de a omorî. De a-i omorî pe toţi care şi-au bătut joc de mine la maxim. Ieşim din casă şi dăm de Slender şi de fraţii lui. S-au dat toţi într-o parte, doar Slender a rămas lângă mine.

-Concentrează-te, îmi zice el. Gândeşte-te la ce ţi-a trecut prin minte atunci când Jeff a vrut să te omoare.

Închid ochii şi încerc să-mi amintesc. Voiam să mă omoare, dar parcă îmi era şi frică şi o părticică mică din mine îşi dorea să dispar, să mă ascund pe undeva şi să trăiesc în continuare. Atunci n-am simţit nimic.

Asta e! Trebuie să mă gândesc că vreau să dispar.

-MERGE! ţipă Jeff.

-Merge? întreb.

-DA!

Primul lucru pe care vreau să-l fac acum este să i-o fac lui Ben. Merg în spatele lui, îl trag de mână şi el se roteşte în aer, căzând pe spate.

-JUR CĂ O SĂ MĂ RAZBUN! strigă ca un crizat.

I-am făcut pe toţi să râdă. Ştiam că sunt bună.

-Mai vedem noi.

-Bravo, Britney! mă felicită Slender.

-Mulţumesc.

-Acum haideţi la vânătoare! zice Jeff.

-Stai să-mi iau cuţitul.

Urc repede în cameră, îmi desprind părul şi îmi iau cuţitul nou nouţ.